Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

TERITORI. Cine: a mancjin i mieçs economics e l’interès pal film fat in cjase

............

Il plui grant sucès: Oscar te catogorie “Miôr film stranîr” pe coproduzion austriache todescje dal 2008 “Die Fälscher” (‘il falsari’).
Se o cirìn alc sul cine austriac, nus ven iniment dome pôc, di sigûr il non di Arnold Schwarzenegger, e chei plui indevant cui agns si impensaran inmò di Romy Schneider. I  austriacs a metaressin dongje ancjemò altris, par esempli Fred Astaire – alias Frederick Austerlitz –, fi di un mestri birâr austriac.
Però tal principi, tal timp de prime republiche, il paîs alpin si cjatà in prime rie. Daspò la Prime vuere mondiâl, la industrie cinematografiche austriache e todescje e tornà ancjemò plui fuarte di prime e e le indevant in gracie di un dai plui impuartants produtôrs dal mont. La Sascha Film, metude adun dal cont Kolowrat-Krakowsky tal 1910 in Boemie, dal 1912 a Viene, e fo il plui grant produtôr in Europe cui siei films monumentâi: “Prinz und Bettelknabe” (1920) dal ongjarês Sándor Korda e “Sodom und Gomorrha” (1922) e “Die Sklavenkönigin” (1924), ducj i doi dal ongjarês Mihály Kertész (plui tart in Americhe, cognossût come Michael Curtiz).
“Sodom und Gomorrha” il film austriac plui opulent e strasson
Il film mut “Sodom und Gomorrha” al fo il film austriac plui opulent e strasson fin in dì di vuê, cun plui di 3.000 comparsis, cu lis sôs massis e costruzions monumentâls. Cul Anschluss, la Sascha Film e vignì confiscade dai naziscj e e divignì la Wien-Film GmbH. Viene si cjatà metude in bande di Munic e Berlin al deventà il cjâf lûc de produzion dai film naziscj di propagande.
Tal dopovuere, daspò une dade di “Heimatfilm”, vâl a dî di vacjis beadis e di berzariis verdis, il film austriac al tornà a pene dopo 1970 cul non di ‘Gnûf film austriac’ daûr dal ‘Gnûf film todesc’,  influençât dal moviment dal ‘68 cun temis avanguardistics e socialrealistics. Tai agns Novante a àn vinçût tancj premis che mai: il plui grant sucès al fo il resint Oscar te catogorie pal miôr film stranîr, pe coproduzion austriache todescje dal 2008  “Die Fälscher” (‘il falsari’), direzude dal austriac Stefan Ruzowitzky, cun protagonist Karl Markovics, che al veve debutât interpretant l’agjent Stockinger tal blockbuster “Il comissario Rex’”.
Come che al sucêt in chei altris paîs, si cjalin (scuasit) dome i films americans
In confront cu la sene internazionâl, paronade dai Stâts Unîts, il rûl dal film austriac al è margjinâl. Plui inmò che in altris paîs, in Austrie si cjalin i films di Hollywood. Tal 1995 e 1996, nûf films su dîs te Top Ten a rivavin di di là de grande aghe; tal 1999 e 2000, za ducj i dîs.
Il stât economic puar dal film austriac al e dimostrât dal fat che dome il 3,0% dai spetadôrs al zielç un film austriac. A mancjin i mieçs economics e l’interès pal film fat in cjase.
Il pastôr todesc Rex al fevele nûf lenghis
Rex, salacor, al è il plui innomenât cjan pastôr – a part la storiche figure di “Lassie”–. Lu cognossin e lu cjalin in plui di 100 paîs, de Islandie fin al Sudafriche, in Cile, in Gjapon, in Messic e in Australie. Il pastôr todesc al fevele za nûf lenghis, comprendût il cinês, il vietnamit e l’ongjarês. La Serie televisive si zirave dal 1994 a Viene; dal Zenâr dal 2008 e stramudà a Rome. Il prin comissari, l’atôr austriac Tobias Moretti, al tocje il prin grant sucès internazionâl propit in gracie dal telefilm ‘Il comissario Rex’: tra il 1993 e il 1997 al interprete il commissari Richard Moser. Interessant al è il detai che in Austrie nol è un grât clamât “Kommissar”: chenti, i polizais si clamin “Inspektor”.
Arnold il rôl stirian, e Sissy
I austriacs a son une vore braurôs dal sucès internazionâl di Romy Schneider, ancje se e je nassude cu la citadinance todescje e cressude ancje in Gjermanie; chel sucès al rivà tal 1955 cu la prime part de trilogjie ‘Sissi’. Plui grant di là dai confins al fo dome Arnold Schwarzenegger: cul so fisic – il rôl stirian – al jere predestinât a cjapâ il rûl dal protagonist tai films di azion. Tal 1982 si cjate pe prime volte su la sene internazionâl cun “Conan il Barbaro”, e pôc daspò cul film di fizion “Terminator”.
Un altri che o cjatìn a Hollywood al è Klaus Maria Brandauer: al à vinçût plui premis di critiche americans che no nissun altri atôr todesc o austriac. Il caraterist al à lavorât a flanc di Sean Connery, di Meryl Streep e di Robert Redford. Pal so rûl dal baron Bror Blixen-Finecke tal film “Out of Africa” (‘La mia Africa’), al è stât nominât pal premi Oscar.
Austrie tant che locazion internazionâl ideâl pe senografie invernâl
Specialmentri pe sô atmosfere tipiche alpine e pe modernitât dal paîs, dispès la Austrie e je sielzude tant che locazion par cuasi ogni gjenar di produzion, sedi par films artistics, che par documentaris, par seriis TV, o pai sucès di Hollywood. Te Vierte dal 2008, la citât di Bregenz e à dât acet al ultin film di James Bond “Quantum of Solace”. Sul palc  spetacolâr Open Air sul Lât di Costance, a vevin metût in sene la rapresentazion de Tosca di Puccini. La sene a Bregenz e je stade zirade dentri di dôs setemanis, e dome di gnot.
Plui di 1.000 di lôr a àn fat di comparsis cun vistîts di sere, par jemplâ i puescj di sentâsi dal grant anfiteatri. Lis comparsis a jerin a spietâ prontis in rie des cuatri di matine, par podê partecipâ al gnûf film di Bond.
JANEZ ERAT

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +