Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

TELEVISION, CINE E TEATRI. Cjape une sere a teatri…

............

Cjapìn un casseintegrât e metìnlu a fâ la part di un ciert Siôr Chissot, un vecjo idealist cu la passion pes storiis di cavalîrs e damis, seneôs di pandi la sô fede tai siums (Elvio Scruzzi); cjapìn un disocupât polemic e plen di lavôrs (tant che animâ fiestis o fâ Papà Nadâl o stravistîsi di centurion a Aquilee) e butìnlu in sene tal rûl di Sancio Panza, un zovin tracagnot che si lasse inceâ di Chissot e i va daûr (Claudio Moretti); tal mieç dai doi, metìn il regjist de scancarade companie, clamât a tignî i fîi de storie, a incjarnâ la anime di Cervantes, a movi i personaçs e a tignî bot aes lôr beghis (Fabiano Fantini). Il risultât? Il “Siôr Chissot” dal “Teatro incerto”, che tra Zenâr e Març al è stât presentât cun sucès in tancj lûcs dal Friûl: un lavôr plen di comicitât sauride e soredut siôr di riflessions.
I INGREDIENTS DAL SPETACUL_ Dut il spetacul si fonde su la alternance tra lis provis pe opare che i trê atôrs de companie a àn decidût di meti in sene dome pal fat di vê vût un jutori public, e i lôr câs privâts. Al salte fûr un “teatri tal teatri”, là che la finzion si messede di continui cuntune altre finzion, intun zûc comic maraveôs.
La senografie e je puare par lassâ spazi ae imagjinazion dal public, e i atôrs a àn snait tal rivâ a rindi cun pôc tantis situazions: cuntune cjadree come cjaval, un baston come lance, une plere come elm, Siôr Chissot “da la Çampe” (dal Tiliment) al zire cun Sancio pal Friûl, cirint la nobile Dulcinee (che no je altri che la vilane Aldonze di Pantianins). I doi a scombatin cuintri il Mulin di Turchet a Vilevuarbe, un “caballero” di Bertiûl (un roncâr che al va a stravasâ il vin), cuintri l’orcul dal telefonin (“Cacofone”), cuintri l’esercit dal re di Cjasteons (i camions), fintremai che a finissin in galere, là che lis parts si ribaltin: li Sancio, che par dut il timp al somee ridi dal paron, al berle la sô stice pai “sans” che a stan come gnognos denant de television, che a àn pierdude la fantasie, che a àn copât ideâi e culture.
SORPRESE FINÂL_ Gjeniâl il finâl, un miscliç des dôs finzions, par vie che Sancio e Chissot, rivâts ai Colonos di Vilecjaze, a viodin il “Siôr Chissot” rapresentât di une altre companie, il “Teatro Incerto”. Dopo tant mateâ (e no si capìs plui cui che al è cui!), il lôr spetacul al pâr falît. La tende si siere. Si reste cul marum in bocje. E invezit, la bocje si spalanche par une gnove fin: un “Siôr Chissot” metût adun intun minût, che al da dongje in pocjis batudis il biel, il vêr, il just che la lustre matetât dal cavalîr e pues insegnânus. Insome, trê brâfs atôrs, cuatri elements sul palc, un messaç profont a son i ingredients che a fasin di chest lavôr un spetacul di sostance, di formazion e di bielece rare.
Ilarie Colùs

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +