Ta chestis setemanis si à sintût a fevelâ une vore de ete dai Cjastelîrs, ma za di cualchi mês il regjist Massimo Garlatti-Costa al à pront un documentari sedi in lenghe furlane sedi in lenghe taliane che al conferme la impuartance di cheste ete. Lu vin sintût juste che al è tornât di pôc di Rome li che “Oms di tiere” (te version par talian che e dure 26 minûts, n.d.r.) al à partecipât al “Capitello d’Oro” un festival cinematografic une vore impuartant pal cjamp dal cine archeologjic “La culture dai cjastelîrs in Friûl e à lassât olmis une vore impuartantis, i reperts archeologjics a contin un nivel une vore indenant di svilup, che nus puarte a une gnove concezion de nestre protostorie: no plui une ete scure e spierdude tal timp ma une scune di civiltâts evoludis” al dîs Garlatti-Costa presentantnus il so ultin lavôr e al continue “I cjastelîrs furlans a àn di jessi considerâts par ce che a son: monuments dal nestri passât, testemoneancis di une storie straordenarie e impuartante, ma che, in grande part, e à ancjemò di jessi contade. Dome cun studis simpri plui sistematics e profondîts o podarìn jessi parons di une part cussì significative de nestre storie”.
Di fat, la finalitât di chest documentari de Raja Films e je chê di dâ un element di plui par svicinâ la int a cheste pagjine de nestre storie inmò pôc cognossude.
La opare si disvilupe su la tradizion documentaristiche de scuele anglosassone, li che il stes Garlatti-Costa si è formât, cuntun viaç fat dal presentadôr Loris Vescovo che al compagne il spetadôr a la discuvierte di cheste antighe civiltât.
Vie pal documentari a son intervents ancje des professoris Paola Guida Càssola e Susi Corazza de Universitât dal Friûl che a àn lavorât une vore ta chest cjamp dant un contribût fondamentâl te scuvierte e te cognossince dai Cjastelîrs furlans. Cun di plui riscostruzions storichis, ilustrazions grafichis e tridimensionâls e visitis sui puescj li che a son i rescj inmò visibili a judin il spetadôr a jentrâ miôr te ete dai “Oms di tiere” vivûts passe 4.000 agns indaûr.
Par plui informazions: www.rajafilms.com
Christian Romanini
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Rassegne stampe / Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
RedazionL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +