Cheste parabulute, cence jessi eresiastiche, o pensi che si puedi metile dongje di chês dal Vanzeli. No ise ancje cheste une maniere di presentâ chel Diu Pari che Jesù Crist nus mostre tal Vanzeli? Un Diu afetuôs, premurôs, bon cundut che l’om al fâs lis sôs macacadis. Un Diu che ancje cuant che nô si slontanìn di Lui, Lui nus pense.
pre Roman Michelot
I miei cjanuts a son come ducj i cjans di chest mont, ancje se par me a son i plui biei dal mont.
No mi fâs nissune ilusion che lôr a deventin mats par me, ancje se, ogni volte che ur voi dongje, mi fasin mil fiestis.
Po stâi che lu fasin par interès, parcè che ur puarti simpri dongje alc di bon. Ma mi fâs plasê istès che lôr mi fasin fieste. Mi plâs pensâ che lu fasin ancje par afiet; tant no mi coste nuie a pensâlu.
Cuant che o voi vie, soredut cuant che mi capite di lâ lontan, o soi sigûr che lôr no pensin par me, ancje se cualchidun mi conte che, sul imprin, a son come distudâts.
Però o soi jo che o pensi par lôr e mi domandi ogni moment ce che a fasin, se a penin, se a àn mangjât, se a àn bevût, se a àn frêt e vie discorint.
La fortune dal miei cjans no je chê di pensâ pal paron, ma di vê un paron e un amì che al pense par lôr.
Mi plasarès che il ream di Diu si podès imagjinâ cussì. ❚
pre Antoni Beline
Musiche furlane fuarte / “Surtùm”: il gnûf progjet discografic dal cjantautôr Massimo Silverio
Alessio Screm
Al vûl dî “palût”, “paludere”, e tal furlan di Çurçuvint si dîs “surtum”. Al è il titul dal gnûf album dal cjantautôr Massimo Silverio, artist cjargnel, musicist e autôr che al dopre la lenghe mari intune maniere dal dut particolâr. Al cjante in cjargnel, chel vecjo cjargnel imparât dai nonos e che cumò si stente […] lei di plui +
Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan
Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +


