Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SPECIÂL – Velocitât a dôs ruedis

............

Il mît furlan des corsis in moto al è fûr di dubi Edi Orioli, cu lis sôs impresis de Parigi-Dakar. Ma ancje in cheste dissipline la Patrie e à dât fûr i siei nons. Chel plui resint e di buinis sperancis al è di un zovin dal 1983, si clame Michele Conti. Al à vinçût il campionât european classe 125 GP, tal 2005. L’an dopo al à corût cu la Honda al motomondiâl e tal 2007, passât al «Kuja team», al rivà tierç aes garis europeanis.
FI DI EMIGRANTS_ La storie plui singolâr invezit e je chê di Johnny Cecotto, origjinari di Buie (il pari Zuan al jere emigrât in Venezuela tai prins agns ’50 e lui al nassè, ai 25 di Zenâr dal 1956, propit a Caracas). Al fo propit il pari – ancje lui campion nazionâl dal Venezuela, classe 500cc – a regalâi la prime moto. Po, sponsorizât de Yamaha, al è sbarcjât al Campionât mondiâl, puartant a cjase il titul de 350 tal 1975 e de 750 tal 1978. E bielzà ae sô prime esperience sul asfalt internazionâl, al vincè sedi te 250 che te 350. I latins si inamorarin subit di lui. Al fo, dut câs, ancje leât al Friûl, se e je vere la vôs che lu varès viodût tornâ te sô tiere a dâ une man, daspò dal Orcolat dal 1976. La liende Cecotto e passarà ae storie pal so «passaç» ae Formule1, tal 1983, cu la «Theodore». E l’an dopo cu la «Toleman», in cubie cun chel che al deventarà un grant campion: Ayrton Senna. Un brut incident lu oblearà al ritîr de F1, in chel an.
«DUCATIST» DI GALE_ Invezit Walter Cussigh, classe 1954, di Udin, si è imponût par sîs agns tant che pilote uficiâl de Ducati. Al à vint il trofeu «Laverda formula 500», prin titul impuartant, tal 1981. Al à fat garis su circuits mondiâi. Campion talian TT2 600 tal 1982 e, tal 1983 vice campion e vincidôr dal campionât talian «Endurance». Stes titul, doi agns dopo. Tal 1983, lu vincè ancje Ferdinado De Cecco, pe categorie TT2 600.
TE STORIE_ Te storie passade, po dopo, si ricuardin tai prins agns Cuarante lis impresis dai doi amîs Giuseppe «Pino» Medeot e Gervasio Braidot, di Mosse, dongje Gurize. La int e deventave mate pes lôr provis pre gare cuntune Parilla 250, tra Cormons e Lucinîs. Medeot in particolâr, al rivarà, esordient, prin classificât te 500cc tune gare di Triest. Ma al corarà ancje su la mitiche piste batude dal Moretti di Udin.
Oscar Puntel

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +