Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

40 agns di Glesie Furlane

............

.
...

La Associazion Glesie Furlane, no nas a câs. Al è di daûr un humus, un teren fertil di storie aquileiese, di lenghe furlane, di predicazion e dutrine par furlan, di cjants liturgjics patriarcjins, che a àn compagnade la int par secui e secui. Ma ancje la storie di une nestre liturgjie e patristiche, dal Scisme dai Trê Cjapitui, dal Patriarcjât… ancje se lontans tal timp dut chest al à lassât tal profont de int, predis e fedêi un savôr, une sensibilitât, un sintî interiôr cetant diferent rispiet a altris realtâts. Bisugne cognossi il contest storic, par capî cemût che Glesie Furlane e fâs i prins pas. O sin sul scomençâ dai agns 1970, subit dopo de brute figure de jerarchie eclesiastiche in ocasion de Mozion dal Clero dal 1967 e dal Congrès Eucaristic Talian cu la visite dal Pape Pauli VI dal 1972, cuant che si à celebrât liturgjiis in dutis lis lenghis fûr che par furlan. Cun pre Checo Placerean in teste, si scomence a tirâ dongje dutis chestis aspirazion di identitât proprie; si da filusumie a chê cussience, a chel sens di partignince che di simpri al jere presint tal popul e in buine part dal clericât; si tache a meti in vore in forme concrete iniziativis come la Messe de Sense a Sant Pieri di Cjargne, la Messe di Sant Ermacure e Furtunât in Aquilee, la Messe dai 3 di Avrîl, date di fondazion de autonomie dal Friûl. Ricorencis che vuê a son uficializadis e celebradis ancje dai sorestants civîi e religjôs.
Sore dut si scomence a tradusi la Bibie, a tradusi il Messâl, a publicâ il libri des Cjantis di Glesie dal popul furlan, cun musichis patriarcjinis recuperadis de tradizion orâl.
Chest grop, tal prin scuasit dome di predis, al à vût publicât libris e opusculuts ancje cul non di “Cjargnei cence dius”. Tai agns 1980 – pal fat che Glesie Furlane e vignive di plui bandis indentificade e colegade dutune cul Moviment Friûl – si firmavin come “Grop di Studi Glesie Locâl”. Po, cui prins agns 1990, cun tant di statût il grop al torne a clamâsi in maniere definitive cul so non origjinâl: “Glesie Furlane”.
Dispès nus domandin trops che o sin: salacor plui di cualchidun al varès voie di contânus. Cence dâ i numars, o podìn dî che di simpri te associazion al è un grop plui atîf; altris a dan une man di volte in volte che al covente; un grum a son i simpatizants che nus stan daûr, che ur plâs ce che o produsìn. Chei che a àn gole di cariere nus stan a la largje! Tal grop a son, come che al è te nestre mentalitât, ancje laics. La lôr presince nus jude ancje nô predis a vê une vision plui davierte al mont, a la vite e mancul clericâl, ancje se il nestri operâ si realize plui specificatamentri tal setôr religjôs e eclesiâl, come che al proviôt il statût.
Di plui bandis si sint a dî che in Friûl la Glesie e à fat un grum a favôr de promozion de culture e de lenghe.
A jessi sincêrs la glesie uficiâl, chel pôc che e à fat, lu à fat plui par sante scugne, parcè che sburtade e parcè che no veve resons seriis che a justificassin une contrarietât. Di fat no vin mai rivât a viodi une profonde convinzion e une grande passion par cirî di inculturâ il Vanzeli e la fede te nestre storie, vite, culture e lenghe.
Dant a Cesar ce che al è di Cesar e a Diu ce che al è di Diu, si scuen dî che a sburtâ cun insistence e a impegnâsi cence padin tal cjamp culturâl, religjôs, eclesiâl al è stât il nestri grop. Un grop tignût di voli de jerarchie, cjalât cun suspiet, pluitost emargjinât, se no ancje considerât sul ôr de eresie.
Lu disìn cun scletece e cun amarece tai confronts de jerarchie che masse da râr e à viodude la nestre passion e afiet pe Glesie, pal Vanzeli, pal popul. Ma lu disìn ancje cun braure pensant che il resisti e il tignî dûr (Lc 21,19) nus à judâts a fâi fâ biele figure ancje a la stesse Glesie. Di fat, se vuê il popul furlan al à la Bibie, il Lezionari, il patrimoni musicâl, se, come che si spere, al rivarà ancje il Messâl, dut al è partît in gracie dal nestri grop.
Chest al è stât fintore il nestri contribût in difese e pe promozion de lenghe e a favôr de inculturazion de fede e dal Vanzeli te vite dal nestri popul (Evangelii nuntiandi); e o continuarìn sun cheste strade, se Diu nus darà salût e sintiment.
No volarès vê dade la impression che cumò dut al sedi risolt ancje tal cjamp eclesiâl – in veretât i predis e je la raze plui dure di convertîsi! – e che la bataie pal ricognossiment dai dirits dal popul furlan e sedi ormai vinçude.
Magari! Al di là des leçs scritis dal stât e des promessis eclesiastichis, la “cuistion furlane” e ven ancjemò emargjinade o escludude par preconcets e prejudizis vieris e gnûfs.
Cjalant indaûr tant al è stât fat; scrutinant l’avignî, tant al reste di fâ. ❚
pre Roman Michelotti

Apontaments / Sport… che ti trai! in Vile

Redazion
L’autôr Francesco Tonizzo al dialoghe cul diretôr da ‘La Patrie dal Friûl’ Walter Tomada. Si viodin a Vile Manin di Passarian ai 21 di Novembar dal 2025 aes sîs sore sere. A intervegnin: MARIO ANZIL Vicepresident e Assessôr regjonâl ae culture e al sport; ANDREA MARCON President Regjonâl dal CONI; DANIELE PUNTEL President de “Associazion […] lei di plui +

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +