Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

TERITORIS – OMS DI LIBERTÂT. Sarrionandia e la resistence plui antighe de Europe (Paîs Basc)

Carli Pup

Chê basche e je la lenghe plui antighe de Europe e il popul che le fevele al è chel che di plui timp al scugne lotâ par difindi la sô identitât e la sô libertât di ogni tentatîf di scancelâle. Vie pai secui cheste resistence e à vût tantis musis, ancje chê de lote armade. Nol è duncje dificil cjatâ tra i bascs cui che, par difindi la libertât dal so popul, al à pierdût la vite, al è stât torturât e impresonât, o al à vût di cjapâ la strade dal esili. Dome par restâ tai ultins cincuante agns, bastarès ricuardâ il sacrifici di oms tant che Txikia o Argala che a son aromai part de memorie coletive dai bascs, ancje se ur è stade butade intor la etichete di “teroriscj” par vie che a jerin membris di ETA.
Te liste dai “teroriscj” o cjatìn ancje Joseba Sarrionandia, professôr universitari e scritôr par euskara (lenghe basche), condanât intal 1980 a 22 agns di preson cu la acuse di jessi membri di ETA. Intal ’85, cuntune fughe jentrade te liende, al scjampe de preson di Martutene par jentrâ in clandestinitât. “Intune cierte misure libar – al à scrit – o ai vût di fâ de fughe la mê profession, e te mê vite nol è stât nuie e nol è nuie di plui presint de scriture”. Sarrionandia, di fat, al va dilunc a scrivi saçs, narative, poesie, contis par fruts, traduzions e in dì di vuê al è forsit il plui impuartant scritôr par euskara. Tai siei scrits no si fevele in maniere direte de lote, ma chel istès a son la testemoneance che la resistence e la voie di libertât dai bascs no puedin jessi scjafoiadis.
Carli Pup

L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin

Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +