Chê basche e je la lenghe plui antighe de Europe e il popul che le fevele al è chel che di plui timp al scugne lotâ par difindi la sô identitât e la sô libertât di ogni tentatîf di scancelâle. Vie pai secui cheste resistence e à vût tantis musis, ancje chê de lote armade. Nol è duncje dificil cjatâ tra i bascs cui che, par difindi la libertât dal so popul, al à pierdût la vite, al è stât torturât e impresonât, o al à vût di cjapâ la strade dal esili. Dome par restâ tai ultins cincuante agns, bastarès ricuardâ il sacrifici di oms tant che Txikia o Argala che a son aromai part de memorie coletive dai bascs, ancje se ur è stade butade intor la etichete di “teroriscj” par vie che a jerin membris di ETA.
Te liste dai “teroriscj” o cjatìn ancje Joseba Sarrionandia, professôr universitari e scritôr par euskara (lenghe basche), condanât intal 1980 a 22 agns di preson cu la acuse di jessi membri di ETA. Intal ’85, cuntune fughe jentrade te liende, al scjampe de preson di Martutene par jentrâ in clandestinitât. “Intune cierte misure libar – al à scrit – o ai vût di fâ de fughe la mê profession, e te mê vite nol è stât nuie e nol è nuie di plui presint de scriture”. Sarrionandia, di fat, al va dilunc a scrivi saçs, narative, poesie, contis par fruts, traduzions e in dì di vuê al è forsit il plui impuartant scritôr par euskara. Tai siei scrits no si fevele in maniere direte de lote, ma chel istès a son la testemoneance che la resistence e la voie di libertât dai bascs no puedin jessi scjafoiadis.
Carli Pup
Zovins di gale / Sborf, il zûc par induvinâ e imparâ peraulis par furlan che al à za concuistât miârs di personis
Erika Adami
Daûr un grup zovin che al à a cûr la lenghe furlane Un sborf di un biel colôr vert slusint al è il simpatic compagn di zûc par cui che al à voie di induvinâ e imparâ peraulis in lenghe furlane sul propri dispositîf digjitâl. Chest de fin di Març, cuant al è rivât Sborf […] lei di plui +
Galerie fotografiche / Cuinte edizion di “Stin dongje ae patrie”
Redazion
Pe rassegne Avostanis, Domenie ai 4 di Otubar li dai Colonos si è tignude la cuinte edizion di “Stin dongje ae Patrie“. La storiche riviste furlane e a fât fieste par i siei otante agns e e a cjalât al avignî adun cul mont de culture, de musiche, dal associazionisim, dal sport tal ricuart no […] lei di plui +
Stin dongje ae Patrie / La storiche riviste furlane e fâs fieste par i siei otante agns
Redazion
Pe rassegne Avostanis, Domenie ai 4 di Otubar aes 3 dopomisdì li dai Colonos a Vilecjaze di Listize tierce edizion di Stin dongje ae Patrie. La storiche riviste furlane e fâs fieste par i siei otante agns e e cjale al avignî adun cul mont de culture, de musiche, dal associazionisim, dal sport tal ricuart […] lei di plui +
La piçade / Salts, lavoradôrs e… laris. Almancul i laris a fevelin par furlan
Mastiefumate
Che il rapuart tra il Messaggero Veneto e la lenghe furlane nol fos dai miôr, si saveve. Par esempli su la partide dal secul tra la nazionâl furlane e chê groenlandese, nancje une rie par furlan. Si spietavin che al vignìs ripuartât a caratars cubitâi il sproc tal strisson puartât in cjamp dai zuiadôrs intant […] lei di plui +
Gnovis pai fruts / I Gnognosaurs a imparin a svolâ: al rive in edicule «Tal blu piturât di blu», il gnûf album di colorâ
Redazion
Daspò dal sucès dal prin album vignût fûr a Nadâl, i simpatics dinosauruts che a fevelin par furlan a proponin pal Istât une gnove aventure: il professôr Einsaur e il so fedêl assistent Blik a provin di svolâ, ispirâts dai pterodatils. Rivarano? ◆ A partî de fin di Jugn al è rivât tes ediculis dal […] lei di plui +
Gnovis / LA PATRIE DAL FRIÛL AL SALON DAL LIBRI DI TURIN 2026
Redazion
Dai 14 ai 18 di Mai no steit a cirînus, noaltris de “Patrie”: no sarin in Friûl, ma inaltrò.◆ No, no lìn in esili. Pal moment, jessi “furlans che no si rindin” nol è ancjemò une colpe. Salacor lu deventarà, ma pal moment o podin jessi “libars di sielzi” di lâ in “mission”. Une mission […] lei di plui +



