Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SPECIÂL. La racuelte Gardner

............

Tal 1904 Theodor Gartner (glotolic e ladinist de Universitât di Innsbruck) al fo incaricât dal Ministeri austriac pe Culture di puartâ indenant une part di une ricercje etnomusicologjiche plui slargjade e sistematiche sul cjant popolâr, davuelzude in dutis lis regjons e nazionalitâts dal Imperi asburgjic. Lui si ocupà de part des lenghis ladinis; tant par dî, de part ongjarese de ricercje si ocupà Bela Bartok.
Tal 1914, la ricercje e fo smetude a sec, cuant che la Grande Vuere e segnà in maniere dramatiche la fin di chê imprese;  al restà però un corpus di plui di 4200 cjants (tescj e incipit), cun sù par jù 740 trascrizions musicâls. Dopo che al colà l’imperi austroungaric e daspò des vicendis tragjichis che i vignirin daûr, dut il materiâl cjapât sù al le sparniçât e al restà bandonât e dismenteât fin te seconde metât dai agns Novante, cuant che lu tornarin a cjatâ in circostancis tant aventurosis che fortunadis.
Vuê al è tornât ae lûs in gracie di un lavôr specific decenâl, puartât indevant dal Istitût Culturâl Ladin “Majon di Fascegn”.
La part plui rilevante e je dal sigûr chê des vilotis furlanis, cjapadis sù in grant numar tal Gurizan. E si à di pensâ che chel teritori – che in chê volte al jere sot dal Imperi – al è dome une piçule part dal Friûl che al cjantave vilotis.
Une opare che, di là dal interès etnomusicologjic, e à dentri une documentazion straordenarie sul plan linguistic, storic e culturâl. Un esempli de vite musicâl e culturâl dal timp, che al contribuìs ancje a butâ une lûs gnove suntun moment critic pe storie des Vals ladinis, dal Trentin e dal Friûl di Soreli Jevât, che a jerin daûr a viodi a disfâsi l’Imperi austroungaric e a afrontâ lis inciertecis di un mont gnûf.
Dree Venier

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +