Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SPECIÂL. La racuelte Gardner

............

Tal 1904 Theodor Gartner (glotolic e ladinist de Universitât di Innsbruck) al fo incaricât dal Ministeri austriac pe Culture di puartâ indenant une part di une ricercje etnomusicologjiche plui slargjade e sistematiche sul cjant popolâr, davuelzude in dutis lis regjons e nazionalitâts dal Imperi asburgjic. Lui si ocupà de part des lenghis ladinis; tant par dî, de part ongjarese de ricercje si ocupà Bela Bartok.
Tal 1914, la ricercje e fo smetude a sec, cuant che la Grande Vuere e segnà in maniere dramatiche la fin di chê imprese;  al restà però un corpus di plui di 4200 cjants (tescj e incipit), cun sù par jù 740 trascrizions musicâls. Dopo che al colà l’imperi austroungaric e daspò des vicendis tragjichis che i vignirin daûr, dut il materiâl cjapât sù al le sparniçât e al restà bandonât e dismenteât fin te seconde metât dai agns Novante, cuant che lu tornarin a cjatâ in circostancis tant aventurosis che fortunadis.
Vuê al è tornât ae lûs in gracie di un lavôr specific decenâl, puartât indevant dal Istitût Culturâl Ladin “Majon di Fascegn”.
La part plui rilevante e je dal sigûr chê des vilotis furlanis, cjapadis sù in grant numar tal Gurizan. E si à di pensâ che chel teritori – che in chê volte al jere sot dal Imperi – al è dome une piçule part dal Friûl che al cjantave vilotis.
Une opare che, di là dal interès etnomusicologjic, e à dentri une documentazion straordenarie sul plan linguistic, storic e culturâl. Un esempli de vite musicâl e culturâl dal timp, che al contribuìs ancje a butâ une lûs gnove suntun moment critic pe storie des Vals ladinis, dal Trentin e dal Friûl di Soreli Jevât, che a jerin daûr a viodi a disfâsi l’Imperi austroungaric e a afrontâ lis inciertecis di un mont gnûf.
Dree Venier

Apontaments / Sport… che ti trai! in Vile

Redazion
L’autôr Francesco Tonizzo al dialoghe cul diretôr da ‘La Patrie dal Friûl’ Walter Tomada. Si viodin a Vile Manin di Passarian ai 21 di Novembar dal 2025 aes sîs sore sere. A intervegnin: MARIO ANZIL Vicepresident e Assessôr regjonâl ae culture e al sport; ANDREA MARCON President Regjonâl dal CONI; DANIELE PUNTEL President de “Associazion […] lei di plui +

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +