Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SASSONIE. Sassonie: Toponims soraps tradusûts malementri

............

I “Robin Hood” s soraps a àn tacât domandis provocatoriis su cartei stradâi_ Just tal timp dal campionât des minorancis europeanis al è stât rivelât uficialmentri che unis dozenis di cartei stradâi bilenghâi a scuegnin jessi sostituîts tal distret di Bautzen / Budyšin in Gjermanie. La reson e je dispès che si cjatin erôrs te traduzion dai toponims in lenghe di minorance sorabe.
I cartei a vegnin sostituîts_ “Su 78 cartei stradâi e tabelis la lenghe sorabe e manjce o e je mâl tradusude”, al à dit il puartevôs dal guvier de regjon bilenghâl Gernot Schweitzer. Nol è ancjemò sclarît cetant segnâi a scuegnin jessi sostituîts o rielaborâts. Dome te comun di Göda / Hodźij cu circje 3.200 abitants a àn cjatât un totâl di 60 errôrs.
Adesîfs tacâts su la segnaletiche mâl tradusude_ Scognossûts ativiscj a àn tal mês passât tacât adesîfs su cartei monolinguâi.  Sul adesîf si cjate la scrite bilenghâl sorap-todesc  “a serbsce – und sorbisch? ” che e vûl dî “e par sorap?”
I autôrs di cheste azion a vuelin restâ anonims par evitâ eventuâls sanzions de polizie. La stampe sorabe e à batiât il grop” i Robin Hood soraps ” parce che il grop al à tacât la domande “provocatorie” dome su cartei monolinguâi  «O volìn indusi a pensâ sul puest”. Cu la lôr domande i iniziadôrs anonims a fasin riferiment al paragraf 10 de leç su la tutele dal popul sorap. La leç e stabilìs che «… tal teritori di minorance dute la segnaletiche e scuen jessi par todesc e par sorap.»
Il President de plui grande organizazion sorape «Domowina» www.domowina.sorben.com Dawid Statnik al viôt paralêi in altris regjons de Europe: «Tal Paîs dai Wales e te Bretagne, lis minorancis a àn vût sucès cun azions similis e àn tirât la atenzion dal public su lis problemis dal bilinguisim. Cussì o pensi che cheste proteste e podedi vê come risultât ancje alc di pusitîf». ■
JANEZ ERAT

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +