Il mês stât a son stadis lis elezions pes assembleis legjislativis di Scozie, Gales e Irlande dal Nord, e par diviers comuns inglês.
In Scozie i eletôrs a àn premiât il Scottish National Party (SNP). I indipendentiscj a àn cjapât il 46,5% dai consens, in cressite dal 1,1% rispiet aes elezions stadis, ma par vie dal sisteme eletorâl si cjatin cun 63 deputâts, 6 in mancul de volte stade e doi sot dal vê la maiorance assolude in Parlament. Il partît di Nicola Sturgeon al guviernarà pal tierç mandât di file: al reste di capî se cuntun guvier di minorance o cuntune aleance cui Verts, che a àn cressût il numar di deputâts di 2 a 6. Sconfite penze pai Laburiscj che a pierdin 13 elets: cun dome 24 parlamentârs a son superâts dai Conservadôrs che a otegnin 31 deputâts, 16 in plui de volte stade. I Liberâi Democratics a mantegnin i lôr 5 elets.
In Gales invezit i Laburiscj a rivin a tignî bot e, si ben che a pierdin il 7,6% dai vôts, a rivin a elei 29 deputâts, un in mancul des elezions passadis e doi sot de maiorance assolude. Sucès impuartant dai nazionalitaris galês dal Plaid Cymru che cun 12 elets (un in plui de volte stade) e vôts in cressite dal 1,3% a deventin il secont grup de Assemblee, passant i Conservadôrs che a van jù di 14 a 11. La sorprese e rive però dai populiscj antieuropeans dal UKIP che cul 12,5% dai vôts a jentrin pe prime volte te Assemblee Nazionâl dal Gales cun 7 deputâts. Ai Liberâi Democratics i cuatri elets che a vevin za.
Par chel che al rivuarde la Irlande dal Nord, il Democratic Unionist Party (DUP) al piert un tic (-0,8%), ma cul 29,2% di vôts e 38 elets si confermin tant che prime fuarce. Conferme ancje pal Sinn Féin che cul 24% di consens e 28 deputâts al rapresente il secont partît e il prin tra l’eletorât nazionalist irlandês pur pierdint un elet. In flession ancje il secont partît nazionalist, Social Democratic and Labour Party (SDLP), jù di 14 a 12 deputâts. I rive devant l’Ulster Unionist Party (UUP): 16 elets. 8 deputâts pal Alliance Party che si conferme cuinte fuarce politiche de Assemblee nordirlandese. I Verts a son passâts di 1 a 2 elets, dopleant i vôts. Un gnûf sogjet politic de çampe radicâl irlandese, People before Profit Alliance, al jentre pe prime volte inte Assemblee nordirlandese cun 2 deputâts. A completâ il cuadri un elet pal Traditional Unionist Voice e un deputât indipendent.(Internazionalitari/LPdF) ❚
Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico
Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +
L’EDITORIÂL / Un Friûl disarmât
Walter Tomada
Lant ator pe Italie dispès al capite, cuant che si dîs di jessi furlans, di cjatâ int che nus dîs “Ah, mi visi dal Friûl! O ai fat il militâr a Udin!”. Prin dal taramot, un abitant su dîs chenti al jere un soldât e cheste ereditât di “tiere di primulis e casermis” se puartìn […] lei di plui +
Contile juste / Plebissît pustiç
Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +
Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane
Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +
5 Par mil / DANUS UNE MAN
Redazion
5 PAR MIL – Ancje chest an, cu la declarazion dai redits tu puedis dâi une man a La Patrie dal Friûl, il mensîl dut in lenghe furlane dal 1946. Nol coste nuie, baste meti il numar 01299830305 te casele juste: Sostegn dal volontariât e des altris organizazions no lucratîvis di utilitât sociâl, des associazions […] lei di plui +
Cungjò / Mandi, Bruno.
Redazion
Al declarave “che nol è dificil fâ telecronachis in marilenghe e che il furlan al à peraulis e espressions di pueste par fâlu”. lei di plui +