Il mês stât a son stadis lis elezions pes assembleis legjislativis di Scozie, Gales e Irlande dal Nord, e par diviers comuns inglês.
In Scozie i eletôrs a àn premiât il Scottish National Party (SNP). I indipendentiscj a àn cjapât il 46,5% dai consens, in cressite dal 1,1% rispiet aes elezions stadis, ma par vie dal sisteme eletorâl si cjatin cun 63 deputâts, 6 in mancul de volte stade e doi sot dal vê la maiorance assolude in Parlament. Il partît di Nicola Sturgeon al guviernarà pal tierç mandât di file: al reste di capî se cuntun guvier di minorance o cuntune aleance cui Verts, che a àn cressût il numar di deputâts di 2 a 6. Sconfite penze pai Laburiscj che a pierdin 13 elets: cun dome 24 parlamentârs a son superâts dai Conservadôrs che a otegnin 31 deputâts, 16 in plui de volte stade. I Liberâi Democratics a mantegnin i lôr 5 elets.
In Gales invezit i Laburiscj a rivin a tignî bot e, si ben che a pierdin il 7,6% dai vôts, a rivin a elei 29 deputâts, un in mancul des elezions passadis e doi sot de maiorance assolude. Sucès impuartant dai nazionalitaris galês dal Plaid Cymru che cun 12 elets (un in plui de volte stade) e vôts in cressite dal 1,3% a deventin il secont grup de Assemblee, passant i Conservadôrs che a van jù di 14 a 11. La sorprese e rive però dai populiscj antieuropeans dal UKIP che cul 12,5% dai vôts a jentrin pe prime volte te Assemblee Nazionâl dal Gales cun 7 deputâts. Ai Liberâi Democratics i cuatri elets che a vevin za.
Par chel che al rivuarde la Irlande dal Nord, il Democratic Unionist Party (DUP) al piert un tic (-0,8%), ma cul 29,2% di vôts e 38 elets si confermin tant che prime fuarce. Conferme ancje pal Sinn Féin che cul 24% di consens e 28 deputâts al rapresente il secont partît e il prin tra l’eletorât nazionalist irlandês pur pierdint un elet. In flession ancje il secont partît nazionalist, Social Democratic and Labour Party (SDLP), jù di 14 a 12 deputâts. I rive devant l’Ulster Unionist Party (UUP): 16 elets. 8 deputâts pal Alliance Party che si conferme cuinte fuarce politiche de Assemblee nordirlandese. I Verts a son passâts di 1 a 2 elets, dopleant i vôts. Un gnûf sogjet politic de çampe radicâl irlandese, People before Profit Alliance, al jentre pe prime volte inte Assemblee nordirlandese cun 2 deputâts. A completâ il cuadri un elet pal Traditional Unionist Voice e un deputât indipendent.(Internazionalitari/LPdF) ❚
Apontament / Presentazion dal libri “Patriarcjis tal cûr de Europe” e dal mensîl “La Patrie dal Friûl”
Redazion
Presentazion dal libri “Patriarcjis tal cûr de Europe” di Diego Navarria e dal mensîl “La Patrie dal Friûl”, l’unic dut in lenghe furlane dal 1946. Ai 26 di Zenâr aes sîs sot sere (18.00) te Biblioteche comunâl di Reane dal Roiâl, vie Battaglione Julio 7 – Remugnan. A saran presints: Anna Zossi, Assessore ae Culture […] lei di plui +
Libris simpri bogns / Emilio Nardini, “Par vivi”, Udin, 1921
Laurin Zuan Nardin
“Apene finidis di lei lis poesiis dal cont Ermes, il dotôr Cesare, fra i batimans dal public, al si ritire daùr l’uniche quinte preparade a zampe dal… palc scenic. Ma, pal bessologo, che il devi recità il brâf atôr di san Denel, Giovanin Tombe, ‘e ocòr une scene, e il dotôr Cesare la proviot cussì:…” […] lei di plui +
Interviste / Numb il cjan scjaladôr (e il so paron Thomas)
Dree Venier
Di un probleme ae çate al record in mont: interviste cun Thomas Colussa, che cul so Numb al sta pontant al record di altece lant sul Mont Blanc O vevi za intervistât Thomas Colussa, 40 agns, un pâr di agns indaûr. In chê volte al jere un “furlan a Milan” e al faseve il personal […] lei di plui +
Int di Cjargne / “La gallinella saggia” che a Cjavaç e insegne a produsi e a mangjâ ben
Marta Vezzi
La aziende agricule biologjiche La Gallinella Saggia e je nassude 7-8 agns indaûr: “La idee e je stade di mê mari – e conte Caterina Pillinini – che e à simpri fat orts e cjamps, e duncje e je une vite che si dediche ae coltivazions di tancj prodots; vint il ristorant Borgo Poscolle e […] lei di plui +
Sport… che ti trai! / Pietro Corredig e Sonia Borghese: une vite di pignatis a scufiots
servizis di Francesco Tonizzo
La cubie dai cjanalots, un di San Pieri e une di Miers, e à vinçût il campionât talian di machinis storichis e il titul european, simpri cun Sanremo intal destin Inzen, passion, amôr, dedizion, voie di zirâ il mont, spirt competitîf, leam cun il teritori des Vals dal Nadison, e risultâts une vore preseâts. Il […] lei di plui +
L’EDITORIÂL / La identitât e ven dai zovins
Walter Tomada
Une zornade di incuintri pai Conseis dai Fantats Al à fat scjas il senatôr Roberto Menia che al à declarât di volê gjavâ il furlan de scuele e dal ûs public. Al jere di un pieç che nissun rapresentant des istituzions al pandeve clâr di volê scancelâ lis normis di tutele, ma salacor a son […] lei di plui +