Contrari di dutis lis previsions dai analiscj e dai sondaçs, lis elezions dai 7 di Mai intal Ream Unît di Grande Bretagne e Irlande dal Nord a àn dât ai Conservadôrs une maiorance assolude tal prossim Parlament britanic che i permet a David Cameron di vuidâ il so secont guvier e cence plui la dibisugne de poie dai Liberâi Democratics. In gracie dal sisteme eletorâl britanic, che si fonde sui risultâts secs di ogni circoscrizion e no su lis percentuâls di vôt complessivis, i Conservadôrs cul 36,9% des preferencis e un aument di vôts che nol rive nancje al 1% a àn rivât a otignî 331 elets, 24 di plui dal 2010 e avonde par vê la maiorance assolude. Invezit i Laburiscj, cuntun aument dai vôts dal 1,5% che ju à puartâts al 30,1% dai consens, si son ricjatâts cun 232 deputâts, 26 in mancul di chei de legjislature stade. Inmò plui penze la sconfite dai Liberâi Democratics che a àn paiade pardabon cjare la aleance di guvier cui Conservadôrs e che a àn pierdût il 15,2% dai vôts e 49 deputâts cjatantsi a mantignî a pene 8 rapresentants in Parlament. I populiscj dal UKIP a àn vût sì une fuarte incressite di consens, o sei il 9,5% in plui dal 2010, ma a àn otignût juste un elet. Tra i partîts a difusion statâl a cressi a son stâts ancje i Verts, cuntun 2,8% di vôts in plui e un deputât.
IL SUCÈS SCOZÊS_ Inmò plui impressionant de maiorance assolude dai Conservadôrs al è stât il sucès dal SNP che al à otignût la metât dai vôts scozês (il 30% in plui dal 2010) e concuistât 56 des 59 circoscrizions eletorâls de Scozie. Un risultât storic che, cemût che e à comentât la segretarie dal SNP Nicola Sturgeon, no varès crodût di otignî nancje intai siei siums plui grancj. Rispiet al 2010, i Laburiscj scozês a colin di 41 deputâts a 1, i Liberâi Democratics di 11 a 1 e i Conservadôrs a mantegnin chel unic parlamentâr che a vevin. I scozês a àn votât par che la lôr vôs si sinti biel a fuart a Westminster e par meti fin ae austeritât, e à declarât la Sturgeon invidant il gnûf esecutîf britanic a garantî ae Scozie une devoluzion di competencis e di risorsis inmò plui fuarte di chê prometude ae vilie dal referendum su la indipendence. Nol è un câs duncje che tra lis primis peraulis ditis di David Cameron dopo dal vôt o cjatìn la promesse di une devoluzion di podês ae Scozie, ma ancje al Gales e ae Irlande dal Nord.
CUSSÌ IN IRLANDE_ Par chel che al rivuarde lis sîs conteis nordirlandesis sot aministrazion britaniche, l’UUP al è l’unic a vê vuadagnât e al tornarà a vê doi rapresentants intal Parlament di Londre. Intal front unionist però la formazion politiche plui fuarte si conferme il DUP cul 25,7% di preferencis e 8 elets. Pôc daûr in tiermins di vôts, cul 24,5%, o cjatìn i republicans dal Sinn Féin che però al oten dome 4 deputâts, un in mancul dal 2010. Chel altri moviment de aree nazionaliste irlandese, il SDLP, cul 13,9% di preferencis al piert consens, ma al manten i siei 3 elets. Al contrari, il moderât Alliance Party al cres i siei vôts (8,6%) di plui dal 2% ma al piert l’unic parlamentâr che al veve.
IN GALES I NAZIONALITARIS IN PIÇULE INCRESSITE_ In Gales invezit i Laburiscj a restin il partît plui votât cul 36,9% des preferencis e 25 elets (un in mancul de volte prime), intant che i Conservadôrs a infuartissin la lôr posizion cul 27,2% dai vôts e 11 deputâts (trê in plui dal 2010). Tra i partîts britanics i Liberâi Democratics a pierdin il 13,6% dai consens e 2 dai 3 parlamentârs che a vevin, intant che il UKIP al cres fintremai dal 11,2% ma nol rive a cjapâ nancje un deputât. I nazionalitaris dal Plaid Cymru cul 12,1% di preferencis (o sei il 0,8% in plui de volte stade) a son il cuart partît plui votât dal Gales e a confermin i lôr 3 rapresentants intal Parlament di Londre.
CORNUALIE “CONSERVADORE”_ Sierìn cu la Cornualie che, cundut de sô specificitât linguistiche e nazionâl, no gjolt di une organizazion aministrative autonome. Achì i Conservadôrs a fasin capot e a cjapin dutis lis sîs circoscrizions eletorâls cornichis intant che i Liberâi Democratics, che intal 2010 a ‘ndi vevin vinçudis trê, a restin a bocje sute. ❚
✒ Internazionalitari
Sindic jo mame / “La nestre int no à mai molât. Covente fâ, no lamentâsi, par saltâ fûr dal pantan”
Walter Tomada
Alessandro Marangoni: la Aclif e deventarà istituzion di riferiment pai furlans “La Assemblee dai sindics furlans e je une realtât necessarie. E cul timp e deventarà ancjemò di plui un pont di riferiment pe identitât de nestre int”. Al è sigûr di chest Alessandro Marangoni, prin citadin di Dartigne, che al crôt tant inte Aclif […] lei di plui +
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
Ricorence / Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion
Pre Toni Beline
Tal centenari de muart di Pier Pauli Pasolini o ripuartìn a tocs la tierce part dal libri scrit di Antoni Beline tal 1993 ‘Trilogjie tormentade’, che e rivuarde propit il poete di Cjasarse I. RISPIETÂ IL MISTERI DAL OMLa sience plui dificile e je la cognossince di se stes. E se al è grivi cognossi […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +