Raimont de Tor. Tal so timp, il patriarcje Raimont al jere criticât soredut par doi mûts di fâ. Il prin al jere il nepotisim, parcè che al veve plaçât in ducj i puescj de organizazion politiche, militâr, religjose e economiche de Patrie i siei parincj de potente famee lombarde de Tor. Massime dopo de sconfite di Desio, dulà che i de Tor a jerin stâts batûts dai Visconts, dute la nobiltât lombarde fedêl ai Torians e cjate acet in Friûl cu la protezion dal patriarcje. Cun cheste presince lombarde penze, il patriarcje si sigure un control fuart des risorsis economichis e de vite de Patrie.
◆ Il secont al jere la atenzion grande pe sô imagjin. Ma no par vanitât, anzit. Cumò le clamaressin comunicazion eficace. Par esempli, nomenât patriarcje, al intarde di pueste, par parecjâle une vore ben, la sô jentrade tal patriarcjât. Al mande letaris a ducj i puescj dulà che al sarès passât, dopo al mande messazîrs cun bêçs par prontâ dut. Par cheste organizazion no i bastin i siei bêçs, e al va a prestit a Milan di 10.000 mezans. Il corteu, cun plui di votcent cavalîrs, al passe par Bresse, Verone, Vicence, Padue, Trevîs, Sacîl e in ogni citât i da acet une fulugne di int in fieste, i nobii, i predis e il vescul, con bandieris e stemis di ducj i colôrs. Cerimoniis sflandorosis che a passin di bocje in bocje pe Europe e che i coventin no dome par tirà sù la sô imagjin difûr ma ancje, cun concessions za prontadis par ogni citât, par fâ capî a ducj che lui a sarès stât brâf tal guvier dal patriarcjât.
◆ E pardabon Raimont, patriarcje di Aquilee dal 1273 al 1299 al è un dai miôr che al vedi vût la Patrie. Cundut che al à dispès cuintri i Da Camino, i trevisans, il cont di Gurize e Vignesie, cu la sô autorevolece e diplomazie, ma ancje cuntun esercit fuart metût sù di lui cu la jeve, al rive a tignî bot a ducj e ancje al re di Boemie, paron di Pordenon. Al da une regolade al clericât e al met in rie i cjastelans. Al è soterât tune biele arcje te Basiliche di Aquilee, te capele di Sant Ambrôs, là che a son ancje chei altris patriarcjis de famee de Tor. ❚
D.N.
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
La tiere e la grepie / 2022: An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture
Adriano Del Fabro – diretôr dal bimestrâl “SoleVerde”
Par une economie blu simpri plui sostignibile Lis Nazions Unidis a àn declarât il 2022 “An internazionâl de pescje artesanâl e de acuiculture” (Iyafa 2022), rimetint ae Fao il coordenament des ativitâts di sensibilizazion sul teme.◆ Il pes, i moluscs, i crustacis e lis alighis a son part ad implen des dietis, des ereditâts culturâls […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +
Austrie / La Universitât Popolâr che si indrece a dutis lis fassis di etât
Barbara Cinausero
Si Beate Gfrerer, 54 agns, che bielzà di 25 e je a cjâf de Volkshochschule (Universitât Popolâr) carinziane, e je stade nomenade “Carinziane de Zornade”. O soi stade par cinc agns in Carinzie e propit in cheste scuele o ai insegnât e o ’nt cognòs ben la organizazion. Juste in chel periodi si insaldave il […] lei di plui +