Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

I PROTAGONISCJ – Al plaçà i siei parincj lombarts intai puescj clâf de Patrie

Diego Navarria

Raimont de Tor. Tal so timp, il patriarcje Raimont al jere criticât soredut par doi mûts di fâ. Il prin al jere il nepotisim, parcè che al veve plaçât in ducj i puescj de organizazion politiche, militâr, religjose e economiche de Patrie i siei parincj de potente famee lombarde de Tor. Massime dopo de sconfite di Desio, dulà che i de Tor a jerin stâts batûts dai Visconts, dute la nobiltât lombarde fedêl ai Torians e cjate acet in Friûl cu la protezion dal patriarcje. Cun cheste presince lombarde penze, il patriarcje si sigure un control fuart des risorsis economichis e de vite de Patrie.
◆ Il secont al jere la atenzion grande pe sô imagjin. Ma no par vanitât, anzit. Cumò le clamaressin comunicazion eficace. Par esempli, nomenât patriarcje, al intarde di pueste, par parecjâle une vore ben, la sô jentrade tal patriarcjât. Al mande letaris a ducj i puescj dulà che al sarès passât, dopo al mande messazîrs cun bêçs par prontâ dut. Par cheste organizazion no i bastin i siei bêçs, e al va a prestit a Milan di 10.000 mezans. Il corteu, cun plui di votcent cavalîrs, al passe par Bresse, Verone, Vicence, Padue, Trevîs, Sacîl e in ogni citât i da acet une fulugne di int in fieste, i nobii, i predis e il vescul, con bandieris e stemis di ducj i colôrs. Cerimoniis sflandorosis che a passin di bocje in bocje pe Europe e che i coventin no dome par tirà sù la sô imagjin difûr ma ancje, cun concessions za prontadis par ogni citât, par fâ capî a ducj che lui a sarès stât brâf tal guvier dal patriarcjât.
◆ E pardabon Raimont, patriarcje di Aquilee dal 1273 al 1299 al è un dai miôr che al vedi vût la Patrie. Cundut che al à dispès cuintri i Da Camino, i trevisans, il cont di Gurize e Vignesie, cu la sô autorevolece e diplomazie, ma ancje cuntun esercit fuart metût sù di lui cu la jeve, al rive a tignî bot a ducj e ancje al re di Boemie, paron di Pordenon. Al da une regolade al clericât e al met in rie i cjastelans. Al è soterât tune biele arcje te Basiliche di Aquilee, te capele di Sant Ambrôs, là che a son ancje chei altris patriarcjis de famee de Tor. ❚
D.N.

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +