Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

I PROTAGONISCJ – Al plaçà i siei parincj lombarts intai puescj clâf de Patrie

Diego Navarria

Raimont de Tor. Tal so timp, il patriarcje Raimont al jere criticât soredut par doi mûts di fâ. Il prin al jere il nepotisim, parcè che al veve plaçât in ducj i puescj de organizazion politiche, militâr, religjose e economiche de Patrie i siei parincj de potente famee lombarde de Tor. Massime dopo de sconfite di Desio, dulà che i de Tor a jerin stâts batûts dai Visconts, dute la nobiltât lombarde fedêl ai Torians e cjate acet in Friûl cu la protezion dal patriarcje. Cun cheste presince lombarde penze, il patriarcje si sigure un control fuart des risorsis economichis e de vite de Patrie.
◆ Il secont al jere la atenzion grande pe sô imagjin. Ma no par vanitât, anzit. Cumò le clamaressin comunicazion eficace. Par esempli, nomenât patriarcje, al intarde di pueste, par parecjâle une vore ben, la sô jentrade tal patriarcjât. Al mande letaris a ducj i puescj dulà che al sarès passât, dopo al mande messazîrs cun bêçs par prontâ dut. Par cheste organizazion no i bastin i siei bêçs, e al va a prestit a Milan di 10.000 mezans. Il corteu, cun plui di votcent cavalîrs, al passe par Bresse, Verone, Vicence, Padue, Trevîs, Sacîl e in ogni citât i da acet une fulugne di int in fieste, i nobii, i predis e il vescul, con bandieris e stemis di ducj i colôrs. Cerimoniis sflandorosis che a passin di bocje in bocje pe Europe e che i coventin no dome par tirà sù la sô imagjin difûr ma ancje, cun concessions za prontadis par ogni citât, par fâ capî a ducj che lui a sarès stât brâf tal guvier dal patriarcjât.
◆ E pardabon Raimont, patriarcje di Aquilee dal 1273 al 1299 al è un dai miôr che al vedi vût la Patrie. Cundut che al à dispès cuintri i Da Camino, i trevisans, il cont di Gurize e Vignesie, cu la sô autorevolece e diplomazie, ma ancje cuntun esercit fuart metût sù di lui cu la jeve, al rive a tignî bot a ducj e ancje al re di Boemie, paron di Pordenon. Al da une regolade al clericât e al met in rie i cjastelans. Al è soterât tune biele arcje te Basiliche di Aquilee, te capele di Sant Ambrôs, là che a son ancje chei altris patriarcjis de famee de Tor. ❚
D.N.

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +