Une barcje e va ator pe Lagune di Maran. Dentri, personaçs suspiets: un al è vistît di crocodîl, chel altri al è un professôr de Louisiane specializât inte cjace ae nutrie, e il tierç al à un mantel leopardât e al si fâs clamâ “Al è se al à sêt”. Al è il nevôt di Hailé Selassié de Etiopie ma, a diference dal nono venerât dai rastafari, al è cuintri de mariuane e a favôr dal vin. E al à simpri cun se un om incjadenât cun musarole e perizome. No, nol è un brut sium e nancje l’efiet de sostance nomenade parsore. A son i Laipnessless in conciert (lait a cirî dutis lis datis dal “Mostro dal Cormôr tour 2015” su http://laipnessless.blogspot.it): Davide Sciacchitano al cuintribàs e al “aligatôr”, Jacopo “Jack La Nutria” Casadio ae ghitare, e l’imperadôr de Basse furlane Rudy Citossi ae vôs e ideadôr fûr di sintiment di dut chest besteari. O sin imbarcjâts tal batel Sante Marie pe presentazion dal prin disc dal grup di Muçane, dal titul “Bestiis Forestis”, vignût fûr pe associazion culturâl Artetica e Musiche Furlane Fuarte (si dîs che cualchi cuviertine speciâl e sedi fate di pêl di nutrie, ma nol è di crodi). A introdusi la serade a son i Cjastrons e la musiche di Fabian Riz. Une menzon speciâl pal spetacul e va po dopo al sclâf “Manzi” e a “Sato” (i doi a fasin part de crew MBM-MinimoBireMinime), che a un ciert pont al ven fûr tal palc in tute metalizade: lui al è l’alien di Mortean, che al fevele par furlan e che si lu viôt bevi blancuts fûr de glesie di Muçane. I dîs tocs dal album a cjapin ispirazion dai fats di atualitât, come la bataie cuotidiane dai puars bevidôrs cuintri lis fuarcis dal ordin. Il dut, po dopo, al è dominât dal misteriôs mostri dal “delta” dal Cormôr: «Al è aromai ogni dì tal Gazitin, scoribandis dal pi grant mostro marin, che altre dì al è rivât fin in darsene a Lignan a fâi pôre a cuatri crucs avostans» a cjantin «al è lunc pi di un chilometri, al à i dincj come un seon, le code dal madrac e di sigûr al mangje oms!». Ma ce che e je cheste bestie al è ancjemò un misteri. Par stâ sigûrs, chest Istât, cuant che la aghe e devente di colp masse calme, miôr gjavâ vie i pîts de rasule!  ❚
Natascia Gargano
Conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN
Redazion
						Vi spietìn doman par la conference “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” Conference di Ferruccio Tassin. Martars ai 4 di Novembar 2025, Vicolo Sillio 4 Udin – aes 6 sore sere.						lei di plui +
					
				Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
						Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […]						lei di plui +
					
				La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
						Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […]						lei di plui +
					
				Gnovis / A Dael la presentazion dal libri “Fûc su Gurize”
Redazion
						Si è tignude a Dael, ai 4 di Setembar, la ultime presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Inte spaziis de Cjasa dal Muini, a an presentâtn: Ferruccio Tassin autôr, Andrea Valcic President Clape Patrie dal Friûl e Diego Navarria, colaboradôr de “La Patrie dal Friûl”.						lei di plui +
					
				Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan
Redazion
						Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […]						lei di plui +
					
				Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico
Redazion
						Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic.						lei di plui +
					
				

