«Leint chest biel fumut mi soi rindude cont di trop che nô zovins sarts no cognossìn la nestre lenghe» cussì e à vût dit la assessore a lis politichis pai zovins de Provincie di Casteddu Marta Ecca, une fantate di 29 agns che a reç cheste cjame cun snait e voie di fâ. Il fumut in cuistion al è «Is Gnognosaurs», la traduzion in lenghe sarde dal prin libri dai Gnognosaurs che chi in Friûl al è aromai scuasit esaurît, lavôr burît fûr cul sostegn de Provincie. I Gnognosaurs, cussì, dopo che a àn contribuît a insegnâ la leture in Friûl a van a fâ il stes lavôr cul sart, chê altre grande lenghe minorizade dal Stât Talian. La traduzion e je par cure di Ivo Murgia, zà nestri colaboradôr, che di resint al à ancje voltât «Croniche di une muart anunciade» (che al devente «Crònaca de una morti annuntziada») di Gabriel Gacia Marquez.
BRAURE GRANDONE_ Insiemit a Anna Rita Vepraio dal Ufìtziu Lìngua Sarda e al editôr Franciscu Cheratzu (Editzionis Condaghes), al è intervignût ae presentazion ancje l’autôr, il nestri ex diretôr Dree Venier, che al à dit: «Par me cheste traduzion e je une braure grandonone, plui grant che se il libri al fos stât voltât par inglês, tant par dî une lenghe che e je stimade di cualchidun plui impuartante des nestris, e no lu dîs tant par dî: int come me e Ivo, passionade de nestre marilenghe, e je un tic mate e visionarie e duncje chestis peraulis mi vegnin propit dal cûr».
DRET, DAL FURLAN AL SART_ Ivo Murgia al à fat la traduzion dal furlan, par une opare che forsit e je la prime che e sedi stade fate diretamentri de nestre lenghe a chê sarde: «Nol è stât facil voltâ dal furlan» al à dit «cuant che o vevi dubis o domandavi a Dree. Par solit si dîs che il tradutôr al è ancje traditôr, ma o speri di vê rivât a rapresentâ ben la rafinatece dal so umorisim».
Finide la presentazion, autôr e tradutôr si son tratignûts a fâ autografs e dissegnuts di dediche pal public presint. ■
REDAZION
Sindic jo mame / “La nestre int no à mai molât. Covente fâ, no lamentâsi, par saltâ fûr dal pantan”
Walter Tomada
Alessandro Marangoni: la Aclif e deventarà istituzion di riferiment pai furlans “La Assemblee dai sindics furlans e je une realtât necessarie. E cul timp e deventarà ancjemò di plui un pont di riferiment pe identitât de nestre int”. Al è sigûr di chest Alessandro Marangoni, prin citadin di Dartigne, che al crôt tant inte Aclif […] lei di plui +
(L)Int Autonomiste / Autodeterminazion e dirits pai popui, uniche strade di pâs
Dree Valcic
✽✽ No podìn sigûr fâ fente che la vuere in Ucraine no dedi une serie di problemis intrigôs ancje aes fuarcis che si riclamin ae autodeterminazion dai popui e al ricognossiment dai dirits des minorancis etnichis. Prin di dut, ce che al è daûr a sucedi al è la ultime dimostrazion che chei problemis no […] lei di plui +
L'editoriâl / Macroregjons, une oportunitât di racuei
Alessandro Ambrosino - Graduate Institute, Gjinevre
Lis strategjiis macroregjonâls a son la ultime “invenzion” UE par favorî la cooperazion teritoriâl. Trê di cuatri si incrosin in Friûl Intai ultins agns, la Union Europeane si è sfuarçade in maniere vigorose di vignî dongje di plui ai citadins e – su la fonde di chest cambi di rote – e à ricognossût une […] lei di plui +
Ricorence / Pier Pauli Pasolini om contraditori e segnâl di contradizion
Pre Toni Beline
Tal centenari de muart di Pier Pauli Pasolini o ripuartìn a tocs la tierce part dal libri scrit di Antoni Beline tal 1993 ‘Trilogjie tormentade’, che e rivuarde propit il poete di Cjasarse I. RISPIETÂ IL MISTERI DAL OMLa sience plui dificile e je la cognossince di se stes. E se al è grivi cognossi […] lei di plui +
Int di Cjargne / La sporte de spese a km zero a ‘La Polse’ di Chiara e Matteo
Marta Vezzi
Di cualchi dì al è stât screât un gnûf servizi intal spaç e ristorant di Chiara e Matteo “La Polse di Cougnes” a Zui, indulà che si pues cumò cjatâ e comprâ prodots locâi. “La idee e je nassude pal fat che za nô intal ristorant o doprìn avonde materiis primis dal teritori – e […] lei di plui +
Il numar in edicule / Jugn 2022
Dree Venier
Jugn 2022 – L’EDITORIÂL. La multiculturalitât e valorize il grant e il piçul / (L)INT AUTONOMISTE. Il pericul centralist al è tal Dna dai partîts talians / PAGJINE 2 – LA STORIE. Di Udin a Pesariis par promovi la mont e i prodots furlans / INT DI CJARGNE. Aziende Agricule Rovis Sabrina di Davài di […] lei di plui +