Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Ce saraial de realtât industriâl de Carinzie?

Barbara Cinausero

La industrie carinziane e da lavôr a passe 60 mil personis. Ogni secont puest di lavôr in Carinzie al dipent, par dret o no, des aziendis de industrie locâl. Di cualchi an incà, però, lis impresis a son sot pression e a varessin bisugne di mudaments fuarts: daûr dal ultin scandai de associazion dai industriâi, almancul un cuart des stessis a pensaressin di ridusi i puescj di lavôr.
◆ Stant al puartevôs de associazion dai industriâi de Carinzie, la aree e sarès in recession di cuatri agns e lis prospetivis no saressin cetant bielis. La Carinzie e à soredut une industrie dal indot, ma e pierdarès in capacitât di concorence par vie dai coscj alts de energjie. I coscj unitaris dal lavôr a saressin i plui alts de Europe e salacor chest al dipent ancje dal fat che il lavôr part-time al è cetant comun. In Austrie il lavôr setemanâl a timp plen al sarès di 37,6 oris in medie, intant che in Svuizare si fevele di 42 oris par setemane. La pôre e je chê de delocalizazion di aziendis in Paîs cun cundizions economichis plui favorevulis. Si pense che i dazis no sedin une buine soluzion par dâi fuarce ae industrie locâl, par vie che a fasaressin lâ sù i presits. La industrie carinziane e à une esportazion dal 70%, ven a stâi che al sarès come zuiâ cui fulminants parmìs di une mede. Par podê superâ la situazion dificile di vuê, là che si à une diminuzion costante de domande, stant al president de associazion industriâi e sarès ore che la Austrie e tornàs a vê capacitât di concorence. Ancje la insigurece politiche e fasarès di slaif e par chest cumò, daspò des elezions statâls, i partîts a varessin di metisi dacuardi par rivâ ae svelte ae formazion di un guvier stabil. La capacitât di concorence de Austrie e sarès, secont lui, la robe plui impuartante e dut il rest al vignarès dopo. Cence un disgravi dai coscj indirets dal lavôr nol sarès cun di fat pussibil rivâ adore a jessi di cheste situazion. Cun di plui a coventaressin une jentrade di personâl cualificât che in dì di vuê al è scjars, un abatiment de burocrazie e une promozion e incressite de formazion STEM (sience, tecnologjie, inzegnarie e matematiche). Alc si sta bielzà fasint o al è za stât fat: intal 2023 a son stâts formâts mil zovins e il numar al sta fintremai cressint, par vie che si cîr di invistî propit sui zovins. Par chest ancje chest an, ai 4 di Otubar, si è tignude la zornade des puartis viertis in dutis lis industriis de Carinzie, par dâ mût ai zovins di svicinâsi in prime persone aes variis realtâts aziendâls e aes ocasions di lavôr che int podaressin saltâ fûr. ❚

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +

L’EDITORIÂL / Un Friûl disarmât

Walter Tomada
Lant ator pe Italie dispès al capite, cuant che si dîs di jessi furlans, di cjatâ int che nus dîs “Ah, mi visi dal Friûl! O ai fat il militâr a Udin!”. Prin dal taramot, un abitant su dîs chenti al jere un soldât e cheste ereditât di “tiere di primulis e casermis” se puartìn […] lei di plui +