Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Ce saraial de realtât industriâl de Carinzie?

Barbara Cinausero

La industrie carinziane e da lavôr a passe 60 mil personis. Ogni secont puest di lavôr in Carinzie al dipent, par dret o no, des aziendis de industrie locâl. Di cualchi an incà, però, lis impresis a son sot pression e a varessin bisugne di mudaments fuarts: daûr dal ultin scandai de associazion dai industriâi, almancul un cuart des stessis a pensaressin di ridusi i puescj di lavôr.
◆ Stant al puartevôs de associazion dai industriâi de Carinzie, la aree e sarès in recession di cuatri agns e lis prospetivis no saressin cetant bielis. La Carinzie e à soredut une industrie dal indot, ma e pierdarès in capacitât di concorence par vie dai coscj alts de energjie. I coscj unitaris dal lavôr a saressin i plui alts de Europe e salacor chest al dipent ancje dal fat che il lavôr part-time al è cetant comun. In Austrie il lavôr setemanâl a timp plen al sarès di 37,6 oris in medie, intant che in Svuizare si fevele di 42 oris par setemane. La pôre e je chê de delocalizazion di aziendis in Paîs cun cundizions economichis plui favorevulis. Si pense che i dazis no sedin une buine soluzion par dâi fuarce ae industrie locâl, par vie che a fasaressin lâ sù i presits. La industrie carinziane e à une esportazion dal 70%, ven a stâi che al sarès come zuiâ cui fulminants parmìs di une mede. Par podê superâ la situazion dificile di vuê, là che si à une diminuzion costante de domande, stant al president de associazion industriâi e sarès ore che la Austrie e tornàs a vê capacitât di concorence. Ancje la insigurece politiche e fasarès di slaif e par chest cumò, daspò des elezions statâls, i partîts a varessin di metisi dacuardi par rivâ ae svelte ae formazion di un guvier stabil. La capacitât di concorence de Austrie e sarès, secont lui, la robe plui impuartante e dut il rest al vignarès dopo. Cence un disgravi dai coscj indirets dal lavôr nol sarès cun di fat pussibil rivâ adore a jessi di cheste situazion. Cun di plui a coventaressin une jentrade di personâl cualificât che in dì di vuê al è scjars, un abatiment de burocrazie e une promozion e incressite de formazion STEM (sience, tecnologjie, inzegnarie e matematiche). Alc si sta bielzà fasint o al è za stât fat: intal 2023 a son stâts formâts mil zovins e il numar al sta fintremai cressint, par vie che si cîr di invistî propit sui zovins. Par chest ancje chest an, ai 4 di Otubar, si è tignude la zornade des puartis viertis in dutis lis industriis de Carinzie, par dâ mût ai zovins di svicinâsi in prime persone aes variis realtâts aziendâls e aes ocasions di lavôr che int podaressin saltâ fûr. ❚

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +