Tomâs Cruise, un zovin vendidôr di machinis che al vîf a Triest di cuant che al jere piçul, al discuvierç che il pari al è muart, lassant une grande ereditât, ma no a lui.
Tomâs al discuvierç ancje di vê un fradi, Raimont, che no si ricuardave di vêlu mai viodût, e che al sta intune cliniche par malâts di autisim. E il pari al à lassât dut a lui.
Tomâs, che al veve spindût ducj i bêçs par cjoli une barcje dome par partecipâ ae Barcolane, al decît alore di puartâ vie Raimont de cliniche, par cirî di cjapâsi lui dute la ereditât.
In viaç, Tomâs al scomence a cognossi so fradi: la sô malatie lu à fat deventâ metodic in maniere spropositade, plui furlan di ducj i furlans: Raimont al à di mangjâ simpri lis stessis robis tai stes dîs, al va in confusion se tu i dâs il spritz tal cjaliç invezit che tal got normâl, al à bisugne di bagnâ l’ort dutis lis seris in Istât (chê robe chi no parcè che al è autistic, ma parcè che al è furlan).
Ma l’autisim (insiemi ae furlanetât) al à dât a Raimont ancje cualchi podê scuasit sorenaturâl:
– la capacitât di lei i volantins dal supermarcjât e calcolâ, a cjâf, dulà che al è miôr fâ la spese (va ben, chê robe chi no è sorenaturâl: le faseve ancje mê none),
– la capacitât di previodi trope farine di polente che e vignarà fûr di un cjamp di blave,
– la memorie di ducj i goi di Zico, cul minût di esecuzion,
– la capacitât di contâ i fros dentri di un pignarûl
– e (simpri fevelant di pignarûi) la capacitât di savê il moment just cuant che il vin brulè si pues bevi cence brusâsi la lenghe, ma no si è ancjemò disfredât.
Tomâs si domande cemût disfrutâ chestis capacitâts; al puarte Raimont a un torneu di briscule tal bar de place. Raimont al rive a contâ dutis lis cjartis e al capìs subite cui che al à briscule e cui no. Nol rive a vinci dut dome parcè che Tomâs al sconfont i tics che al à Raimont te muse cui mots di briscule.
Alore Tomâs al prove a puartâ Raimont tal casinò a Nova Gorica par vuadagnâ alc di plui penç, ma Tomâs al va in confusion e al scomence a vosâ e a fâ il mat a pene passât il Lusinç.
In sumis, ae fin de storie, Tomâs al scomence a discuvierzi la sô furlanetât, reprimude di tancj agns a Triest, e a volê ben a so fradi. Cumò no i free plui de ereditât: al puarte indaûr Tomâs te cliniche (dulà che al sta miôr, parcè che tal armâr al à dutis lis sôs maiutis, dutis compagnis, cu la scrite “Make frico, not war”) e al scomence a lâ simpri a cjatâlu.
“Sì, biel il film, ma parcè si clamie Rain Man / Om de ploie?”, si domandin ducj ae fin dal film.
Par contâle dute, te prime senegjature il non de pelicule al jere “Sun Man / Om dal soreli”.
Dopo a àn decidût di ambientâle in Friûl. ❚
Bete di Spere
Musiche furlane fuarte / “Surtùm”: il gnûf progjet discografic dal cjantautôr Massimo Silverio
Alessio Screm
Al vûl dî “palût”, “paludere”, e tal furlan di Çurçuvint si dîs “surtum”. Al è il titul dal gnûf album dal cjantautôr Massimo Silverio, artist cjargnel, musicist e autôr che al dopre la lenghe mari intune maniere dal dut particolâr. Al cjante in cjargnel, chel vecjo cjargnel imparât dai nonos e che cumò si stente […] lei di plui +
Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan
Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +


