Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Un grup par straviâsi sôl che in lenghe furlane

............

“A chi, si scrîf e si rît NOME par furlan e par cjargnel!!!”
al fâs un an e al sta deventant simpri plui grant

Ogni tant e ven fûr une novitât in marilenghe sui social, a testemoneâ che il furlan al è vivarôs e si doprilu ancje sul web. Il grup di Facebook “A chi, si scrîf e si rît NOME par furlan e par cjargnel!!!” al sta deventant simpri plui grant e al è scrit dut in lenghe furlane. Nassût ai 11 di Otubar dal an passât, chest mês, duncje, al fâs un an. O vin fat cualchi domande a doi dai fondadôrs, Anna Romanini e Mauro Urli.

__

Cemût isal nassût il grup e parcè?

Mauro: «O jeri iscrit al grup “Quelli che cjacarano il taliano leato col filo di fiaro”, li che come regule si fevele par talian, ma doprant peraulis furlanis “intalianadis”.

A mi, però, mi vignive di comentâ par furlan e mi cridavin ogni volte, e cussì mi soi gjavât. No capivi il parcè di strambî la nestre lenghe: jo i ten e o volarès che si conservi. E cussì, une dì mi soi cjatât cun dôs amiis, Anna Romanini e Lorena Bassi, e ur ai proponût di meti sù un grup dome in marilenghe. E cussì o vin tacât».

Anna: «Ancje jo o jeri in chel grup, e ancje se no mi soi gjavade, mi plaseve di fâ alc propit par furlan. Duncje o ai aderît cun entusiasim a cheste gnove imprese».

__

Cuâl isal il spirt e i contignûts dal grup?

«Il nestri grup al vûl jessi un moment par fâ cuatri ridadis par furlan, cuant che si rive ae fin de zornade stracs, o par tacâle ben. Pal plui, o cirìn batudis e vignetis che a son ator in internet e lis voltìn par furlan. Dut chi, cence pretesis».

__

In plui des vignetis, vêso in progjet altris contignûts? E cuâi sono chei che a àn vût plui sucès?

«A àn vût sucès particolâr un pâr di fotos vignetis cun fruts tant che protagoniscj. Po dopo, al dipent de batude te vignete se “e cjape” o no. Come altris contignûts, o metìn ancje bielis fotos dal Friûl, o batudis su fotos che o fasìn nô. E su propueste de nestre iscrite Linda Picco, che mi pâr che o cognossês ancje voaltris (e je une colaboradore da La Patrie dal Friûl, ndr), o vin inviât un piçul cors di furlan. Ancje nô lu scrivìn come che o podìn, viodût che no nus al àn insegnât a scuele, e duncje e je une robe che e pues jessi interessante par ducj».

__

Une robe che mi à incuriosît e je che voaltris o tignîs une vore aes regulis dal grup, in particolâr a chê di fonde: doprâ il furlan. Cemût lu gjestîso?

«Prin di dut, cu la domande che e ven fate a chei che e vuelin jentrâ tal grup, che e je par furlan: “Sâstu il furlan, o dut câs sâstu scrivilu avonde ben?” e la rispueste, che e à di jessi par furlan, e je necessarie pe eventuâl aprovazion. Se no rive dentri di trê dîs, la domande e sarà cancelade. E dopo, o tignìn di voli ancje i coments, che a àn di jessi par furlan, e che i utents no metin fotos o batudis par talian te bacheche. Lis regulis a son claris e a àn di jessi rispietadis. Al è un lavôr che nus impegne avonde, ma al covente fat, par regolâ ben l’andament dal grup».

__

E rispiet a cheste “severitât”, vêso vude cualchi contestazion?

«No cuissà ce, anzit nus àn fat i compliments: un iscrit al à dit che si jere gjavât di un grup di argoment furlan propit parcè che aromai a metevin di dut, ancje robe che no jentrave cul Friûl. Chest al è il nestri cjanton par fâsi cualchi ridade in marilenghe: se cualchidun no i ten, no capìs parcè che al à di iscrivisi o lâ fûr dai semenâts».

__
E vêso ancje altris regulis?

«Sì. No fevelâ di politiche o fâ batudis su chel argoment in nissune maniere. A vegnin fûr dome barufis. Bandidis ancje peraulatis, blestemis e volgaritât in gjenerâl».

__

Nus fasêso cualchi numar a proposit dai iscrits? La incressite ise stade costante?

«Nô o sin nassûts ai 11 di Otubar dal 2017. A Març o sin rivâts a mil iscrits, prime dal Istât a 2 mil e propit in chescj dîs o sin rivâts ai 3 mil. Cumò o vin 20-30 domandis in dì, duncje e je une incressite esponenziâl. Però, un 30% des domandis lis scancelìn parcè che no rispuindin ae domande di jentrade, pe regule che si sin dâts che si diseve prime. Une altre statistiche interessante e je che o vin vût 52 mil coments tai ultins 28 dîs. Un grup une vore atîf».

__

E i iscrits, ce carateristichis àno?

«Plui feminis (il 56,4%) e la fasse di etât cun plui iscrits e je chê dai 45 ai 54 agns, che e je ancje la nestre».

__

E cui zovins, cemût? Si iscrivino? Partecipino?

«O vin ancje zovins che si iscrivin, e chei che si iscrivin a son contents. Ma no son trops. I zovins, magari cussì no, no fevelin plui furlan. O forsit a balinin in altris grups. Ma no nus displâs di vê un public plui “grant”: une robe biele e je che o fasìn compagnie a tancj anzians che a stan in cjase e cussì si fasin une ridade par furlan».

__

Ultime domande. Par fortune, il mont di Facebook nol reste dome virtuâl, e je une scuse par cognossisi “dal vêr” e o vês tacât a organizâ cualchi cene. Cemût sono ladis, e vêso intenzion di lâ indevant a fâlis?

«A ‘nt vin fatis dôs, par cumò: te prime o jerin in 9, te seconde 15. In incressite ancje chês, in sume. Cumò o vin in program une prime de fin dal an. O vin plasê di proponilis, e ancje i iscrits al grup nus domandin di fâlis. Pe prossime o varìn di cjatâ un locâl plui grant. O sês ducj invidâts, ma cu la regule di fevelâ par furlan, si capìs. Magari si viodarìn li, mandi!». ❚

Dree Venier

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +