Mortean al à un Domo che dal 1898 fin al 1956 al à rapresentât cu la sô volumetrie l’element fondamentâl inte planimetrie dal paîs, logât però intune largjure – par antîc la «curtine», opare di fortificazion che si cjatave une volte tai paîs de plane furlane – che in chê epoche lu cercenave, isolantlu e fasint sintî ancjemò di plui la mancjance di chel tor che inmò nol esisteve.
UN PROGJET ANTÎC_ Za di une vore di timp la popolazion e domandave la sô costruzion; e veve ingrumât cuasi un miâr di gruessis pieris ator dal sagrât. Un progjet dai agns ‘30 al varès volût ancje cjapâ dentri un serbatori di aghe, ma la Seconde Vuere e à rimandade la edificazion.
1954: SI INVIIN I LAVÔRS_ Finalmentri, tal 1954 l’Arcipredi Bons. Valentino Buiatti, in acuardi cu la Comission locâl, al incaricà l’architet Pietro Zanini (za autôr dal pulpit e des sentis dal Côr dal Domo) par che al progjetàs il tor. La forme planimetriche, in strente armonie cun chê dal Domo, e je otagonâl; Zanini al tignì cont de valorizazion di un sôl pont focâl di acentuâ verticalmentri dentri dal tiessût urban dal paîs. Il tor al fo pensât essenzialmentri tant che struture. La direzion dai lavôrs pes fondis e fo dal architet Zanini: lis voris a forin cetant seguidis, cuntune grande partecipazion popolâr tant che lavoranzie. Cuant che al fo dal dut clâr il progjet colossâl e moderni, la int e partecipà ancje al finanziament par mieç dal arlevament e de vendite dai cavalîrs.
BRAURE_ Mortean al è simpri stât braurôs dal so tor – il plui alt di Italie, cui siei 113,20 metris – come pûr de sô blave (cumò marche depositât). E al à vût reson, stant che i lavôrs finîts ai 22 di Avost dal 1959 a son stâts sierâts dopo un totâl di 54.000 oris di vore cence nissun incident, no cate che no fossin armaduris esternis e che in chê epoche si lavoràs in maniis di cjamese.
Pieri Zanini
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Rassegne stampe / Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
RedazionL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +