Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

«Nus à lassâts plui siôrs spirtualmentri»

............

Il leam di amicizie, di colaborazion, di condivision cun pre Josef al è stât lunc e profont te nestre vite di predis. Si sin tant judâts a fâ e a jessi predis, a impegnâsi te pastorâl, te liturgjie, te culture che o sin plui siôrs interiormenti, culturalmentri, spirtualmentri.

Di pre Josef o vin imparât un grant amôr pe liturgjie, pes celebrazions dai misteris fatis simpri cun tante cure, sensibilitât, sobrietât e dignitât, prime forme di catechesi dai fedêi.

Personalmentri, ancjemò zovin student in seminari, di pre Josef o ai imparât a amâ il cjant gregorian cun chel grup di gregorianiscj che al tirave dongje regolarmentri par compagnâ lis liturgjiis. Cjant straordenari di bielece, di mistiche e di spiritualitât, e cjantantlu si capive pardabon che si preave il dopli.

Co o soi deventât predi, di pre Josef o ai imparât a riscuvierzi e a amâ il cjant patriarcjin. Un patrimoni secolâr di melodiis destinadis a lâ inte tombe cui ultins cjantôrs che lis tramandavin oralmentri di secui. Ma lui, te sô sensibilitât profonde al à rivât a salvâ chescj tesaurs prime che lis riformis liturgjichis lis butassin vie dal dut e cun masse premure. Cun pazience certosine al è lât a regjistrâ paîs par paîs, trascrivint il dut in notis. E po al à trasliterât dal latin al furlan in maniere savinte, rispietant il sens liturgjic e la metriche par podê cjantâlis ancje in dì di vuê te lenghe vive dal popul: al è stât un lavoron che al à curât par dute la sô vite fin in chestis ultimis setemanis. Cjants, melodiis, composizions «rivuardosis e discretis, contemplativis e spirituâls, dolcis e delicadis» che lui stes al à definît «spieli de nestre sensibilitât, de nestre anime, dal nestri interiôr».

Chest nol è dut ce che nus à lassât, ma al baste par capî ce grande figure di predi che al è stât pal nestri grup, pe nestre glesie. E la sô muart le sintìn une grande pierdite par ducj: pes sôs comunitâts che di 45 agns al à curât cun sensibilitât, finece e afiet, pal Coro Rosas di mont, pe glesie, pe culture dal Friûl, par nô siei amîs, pai tancj amîs che al à lassât.

di pre Roman Michelot

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +