Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

IL PERSONAÇ STORIC. Bassille, Acuilee, II-III sec.

............


Bassille, Acuilee, II-III sec. O savìn une vore pôc di chest personaç cetant curiôs e interessant. A Acuilee e je une epigrafe là che si ricuarde il so non e la sô profession: e jere une mime, ven a stâi – daûr de antighe art dal teatri roman – une balarine e cjantante, che si esibive in teatri pal public dai siei timps. Si dîs che e sedi stade plui che brave, tant che le clamavin la “decime muse”. E la sô fame e jere grande. Pecjât, e continue la epigrafe, che nissun al è imortâl. Pre Gjilbert Pressac, studiant par prin chest personaç cun voli gnûf e curiôs, al sugjerìs che il furlan “bacilâ”, intal significât di mantignîsi in ecuilibri cun fadie, al podarès derivâ propite di cheste antighe acrobate, che e torne a vivi ogni volte che o “bacilìn” inte musiche e intal bal di cheste nestre biele lenghe furlane.

✒ Agnul Floramo

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +