Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Sudâ e sta cidins: il sport dai furlans

Bete di Spere

Cuant che o jeri piçule o crodevi che il sport uficiâl de nestre regjon e fos la briscule: ducj chei che o cognossevi a savevin a ments no nome lis regulis, ma ancje ducj i trucs par vinci, come i mots par fasi capî cun chei altris ce cjartis che tu vevis in man. E no nome chel: chei che a zuiavin a vevin ancje une memorie mai viodude. Magari no si ricuardavin ce che a vevin mangjât a cene il dì prime, ma a savevin esatementri ce cjartis che a jerin jessudis, cui che lis veve cjapadis e se al veve doprât la drete o la çampe par cjoliles sù (che no gambiave nuie, ma si lu ricuardavin distès). Clâr che se dutis dôs lis scuadris a cognossin i trucs par vinci, chei trucs no coventin a nuje, ma no impuarte: dute che professionalitât a mi veve fat crodi che la briscule a fos l’unic sport veramentri furlan.
Dopo, doi o trê amiis mi àn puartât al Friuli a viodi une partide dal Udin, e al è stât in chê volte che o ai capît dut. Forsit il balon, cun ducj chei scandui e chel zîr di bêcs, nol è propite rapresentatîf de nestre tiere, ma di sigûr l’Udin al è une scuadre furlane fin dentri tal cûr. Tant par scomencâ, e lavore tant e no cjape mai nuie. E par television, nissun si ricuarde di jê se no je a zuiâ cuntune scuadre plui famose.
In sumis: tant sacrifici e mai nuie di celebrâ che no vedi dentri amancul un fregul di amâr. Gjavant i timps di Zico, provait a domandâ a un tifôs cuale che e je stade la partide plui biele che al vedi viodût: la rispueste e sarà “Udinese-Ajax”: une partide bielissime, che o vin ancje vint, sigûr, ma in chê sere l’Ajax nus à mandât fûr da la Coppa Uefa e mieç stadi al è lât vie vaint: lavôr di gjambis, biel zûc, tante passion, e nuie in sachete.
Eh, sì: l’Udin al podeve sedi nome di Udin, e no nome pal nom che al à: cun chel caratar e chel destin, al podeve clamâsi ancje “Triest” (va ben, cumò o stoi esagjerant…), che nissun si sarès confundût. Saveviso, voaltris che l’Udin al à ancje vinçût un campionât? Al jere il 1896, la scuadre e jere a pene nassude e naturalmentri chel campionât nol jere ancjemò uficiâl. Dut normâl, par une scuadre furlane: rivâ a vinci nome un campionât e no finî nancje tai almanacs. La glorie no je robe che e fâs par noaltris.
Ma il biel dai furlans al è che a van simpri indevant a sperâ distès. Al sacrifici o sin usâts e nuie nus pues butânus jù. Cumò che al va di mode clamâ ta la rapresentative taliane i alenadôrs che a àn vinçût un mondiâl, par esempli, o podìn simpri pensâ che se a Lippi no i va ben une altre volte, al torni sù Bearzot.

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +