Cuant che o jeri piçule o crodevi che il sport uficiâl de nestre regjon e fos la briscule: ducj chei che o cognossevi a savevin a ments no nome lis regulis, ma ancje ducj i trucs par vinci, come i mots par fasi capî cun chei altris ce cjartis che tu vevis in man. E no nome chel: chei che a zuiavin a vevin ancje une memorie mai viodude. Magari no si ricuardavin ce che a vevin mangjât a cene il dì prime, ma a savevin esatementri ce cjartis che a jerin jessudis, cui che lis veve cjapadis e se al veve doprât la drete o la çampe par cjoliles sù (che no gambiave nuie, ma si lu ricuardavin distès). Clâr che se dutis dôs lis scuadris a cognossin i trucs par vinci, chei trucs no coventin a nuje, ma no impuarte: dute che professionalitât a mi veve fat crodi che la briscule a fos l’unic sport veramentri furlan.
Dopo, doi o trê amiis mi àn puartât al Friuli a viodi une partide dal Udin, e al è stât in chê volte che o ai capît dut. Forsit il balon, cun ducj chei scandui e chel zîr di bêcs, nol è propite rapresentatîf de nestre tiere, ma di sigûr l’Udin al è une scuadre furlane fin dentri tal cûr. Tant par scomencâ, e lavore tant e no cjape mai nuie. E par television, nissun si ricuarde di jê se no je a zuiâ cuntune scuadre plui famose.
In sumis: tant sacrifici e mai nuie di celebrâ che no vedi dentri amancul un fregul di amâr. Gjavant i timps di Zico, provait a domandâ a un tifôs cuale che e je stade la partide plui biele che al vedi viodût: la rispueste e sarà “Udinese-Ajax”: une partide bielissime, che o vin ancje vint, sigûr, ma in chê sere l’Ajax nus à mandât fûr da la Coppa Uefa e mieç stadi al è lât vie vaint: lavôr di gjambis, biel zûc, tante passion, e nuie in sachete.
Eh, sì: l’Udin al podeve sedi nome di Udin, e no nome pal nom che al à: cun chel caratar e chel destin, al podeve clamâsi ancje “Triest” (va ben, cumò o stoi esagjerant…), che nissun si sarès confundût. Saveviso, voaltris che l’Udin al à ancje vinçût un campionât? Al jere il 1896, la scuadre e jere a pene nassude e naturalmentri chel campionât nol jere ancjemò uficiâl. Dut normâl, par une scuadre furlane: rivâ a vinci nome un campionât e no finî nancje tai almanacs. La glorie no je robe che e fâs par noaltris.
Ma il biel dai furlans al è che a van simpri indevant a sperâ distès. Al sacrifici o sin usâts e nuie nus pues butânus jù. Cumò che al va di mode clamâ ta la rapresentative taliane i alenadôrs che a àn vinçût un mondiâl, par esempli, o podìn simpri pensâ che se a Lippi no i va ben une altre volte, al torni sù Bearzot.
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Rassegne stampe / Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
RedazionL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +
Cungjò / Bonsignor Duilio Corgnali al è tornât ae cjase dal pari
Redazion
Al è cun profont displasè che o vignìn a savê che bonsignor Duilio Corgnali al è tornât ae cjase dal pari. O pandin dut il corot de “Patrie dal Friûl” e la ricognossince pes bataiis che un passion, inteligjence e fuarce morâl al à combatût pe int furlane e pe dignitât de nestre lenghe come […] lei di plui +