Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Identitât furlane intun mont globalizât (pontade nr. 3)

pre Antoni Beline

La identitât di un popul si forme e si trasforme in gracie de sô storie, dal sô passât fat di incuintris, scuintris, passaçs di altris popui che a lassin une olme… Si forme e si trasforme ancje in gracie de sô posizion gjeografiche, dal contat cun altris realtâts dulà che il popul si cjate.
Al continue il discors che pre Antoni al faseve tun intervent dal 2002 che o vin trascrit e che o publichìn a pontadis.

pre Roman Michelot

Verticalmentri, il popul furlan al à vivût cui protovenits, dopo i celtis, i romans, e al à cirût di conservâ cheste sô identitât e si è modificât; dopo, i langobarts, ancje chei a cambiin; dopo a rivin i francs, a cambiin; i todescs, a cambiin; i venezians, a cambiin; i talians, a cambiin, e ti gjavin ancje lis lidrîs e lis ongulis dai pîts.

Alore ce isal il furlan? Esistial? Al esist, ma cun chestis modificazions chi. Cuâl isal il plui vêr? A son ducj vêrs e nissun. Nol è chel al sedi un pedigree o un doc “pure lane vergjine”, di gracie che al sedi un pêl di lane…
Duncje, la identitât verticâl: il gno puest te storie. La identitât trasversâl: il gno puest te gjeografie. Jo no soi nome par insù te storie, o soi ancje par in bande te gjeografie: in Europe, o soi intal continent nestri, tal mont ocidentâl, tal mont di vuê.

In plui, i popui no son un alc di stabil. Al dîs il proverbi “lis monts a stan fermis e la int e zire”.

I furlans, propit, o par destin o par disgracie o par fortune, a àn cheste mobilitât, chest savêsi relazionâ. O vin un caratar un pôc sierât – plui malfident che sierât -, ma o vin vivude la convivence su la nestre piel, o vin imparât a spesis nestris a convivi cun altris popui, a imparâ altris lenghis, a frontâ altris situazions, a rispietâ altris culturis, altris religjons. Duncje, o pensi che il popul furlan cu la sô esperience storiche nol è razist. Se al è, al è par chei che no àn zirât. Un che al à zirât pal mont, se al à puartât dongje ancje une esperience, no dome i bêçs, al rispiete, parcè che ancje lui al è stât forest. Come che e dîs la Bibie: “Ancje voaltris o sês stâts forescj in Egjit”. Cheste memorie mi jude a cjatâ il gno puest te storie, a cjatâ la mê identitât te gjeografie.

(3, al va indevant)

pre Antoni Beline

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +