Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

FRIÛL EUROPE. Russie e Ucraine e la voie di une Europe miôr

............

Gnove barufe tra Russie e Ucraine. Tai ultins timps tra i doi confinants e je in vore une vere e propie vuere doganâl. Dopo des tensions par vie dal gas e des importazions di cierts prodots alimentârs, cumò Moscu e Kiev si rimbechin in cont dal svicinament politic e economic ae Union Europeane de bande de Ucraine. Dentri di doi mês al varès di jessi firmât a Vilnius un acuardi di cheste fate che al previôt la liberalizazion des relazions doganâls cu la UE. Dut al dipent de liberazion de ex premier Yulia Timoshenko, che e je stade in preson e che cumò e je tal ospedâl, ma Vladimir Putin al à za fat savê che se si rivarà al acuardi, la Union doganâl tra Russie, Belarus e Kazakhstan e fasarà indenant une schirie di ritorsions cuintri de ex republiche sovietiche.
Il president rus nol è l’unic a fâi cuintri a cui che al à chê di svicinâsi ae UE o di jentrâ te Union tant che gnûf Stât membri. Cheste prospetive, fate indenant a fuart par esempli dai indipendentiscj scozês e catalans, e cjate a Londre e soredut a Madrid une oposizion plui dure ancjemò di chê di Putin in cont de Ucraine, ancje par vie che la situazion e je divierse, almancul par cumò. Cun dut achel, sul sît web de Aleance Libare Europeane (ALE-EFA), la agregazion dai partîts nazionalitaris e regjonaliscj progressiscj, di un pôc di timp si lei un messaç che dongje dal benvignût pe Cravuazie al fâs indenant l’auguri par un gnûf slargjament “interni” de UE viers de Scozie, de Catalogne, dal Paîs Basc e vie indenant.
A proposit de ALE-EFA e de sô ativitât a meretin segnaladis dôs iniziativis che a cjalin aes elezions europeanis dal 2014. La prime e je la conference dai 4 di Setembar a Bruxelles dedicade al internazionalisim de Aleance, cun intervents di esponents politics tant che il president de Aleance; Eric Defoort, la eurodeputade scozese dal ANP-SNP, Jill Evans, e il parlamentâr catalan Jordi Solé i Ferrando (ERC), president de Comission pai Afârs internazionâi de Generalitat. La seconde e je la cunvigne, inmaneade a Corti in Corsiche pai 17 di Otubar, che e torne a cjapâ sù i dâts di un scandai fat tal 2012 de bande dal centri di ricercje Maurits Coppieters in cont di une viodude divierse de Europe: plui zovine, plui juste, plui democratiche e pluraliste. ❚
✒ Marco Stolfo

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +