Al jere une volte, tal cjistiel di Udin, un princip che, finîts i 35 agns, al scomençave a sintîsi un pôc vedran. Al jere strac di lâ ator par frascjis cui amîs e tornâ a cjase cjapant la strade par daûr, par no jessi fermât de polizie che i secuestrave il cjaval blanc.
Cussì al decît di maridâsi, ma jessint un princip, al vûl jessi sigûr di cjatâ une vere principesse furlane, cussì e domande a so mari, la regjine:
“Mame, cemût fasio a ricognossi une vere principesse furlane?”
“Lassimi fâ a mi, frut, o doprarai il sisteme dal cesaron sot dal materàs!”
La regjine e met un avîs in place Sant Jacum: “Sêstu une fantate di maridâ? Duar une gnot tal cjistiel: se tu dimostrarâs di jessi une vere principesse furlane, tu podarâs maridâ il princip!”.
Plui di cent fantatis a rispundin al avîs. Cemût che e dîs la cjançon, il cjistiel a Udin al è biel, e cualsisedi furlane e varès voie di une cjase cussì!
Cussì la regjine e invide dutis lis candidadis, ur ofrìs un tai di vin e dôs fetis di salam (e jere une regjine furlane, e veve simpri dôs fetis di salam par chei che a vignivin tal cjistiel) e lis sisteme dutis a durmî, une par cjamare, metint un cesaron sot di ogni materàs.
La matine dopo, la regjine e fâs sentâ il princip te sale e, une par une, e clame dutis lis fantatis par domandâ cemût che e jere lade la gnot.
E dutis: “benon, grazie!”, parcè che une furlane no si lamente mai, soredut se e je ospite. Dome une di lôr e rispuint: “O ai durmît propite mâl: al jere alc sot dal materàs che mi dave fastidi”!
Il princip i dîs a sô mari: “O ai capît! Chê chi e je la principesse: dome une principesse e pues vê une piel cussî delicade di nacuarzisi di un cesaron sot dal liet! Mi maridarai cun jê”!
Ma la regjine lu ferme: “Sêstu mat? Vuelistu maridâti cuntune pitime che no rive a durmî parcè che i da fastidi ancje un cesaron? Chê li e je une principesse, sì, ma triestine”!
“E alore no rivi a capî, mari: a ce covential il sisteme dal cesaron”?
Alore la regjine e cjape il princip e lu puarte jù te stanziis di servizi. E vierç la puarte de cusine e i dîs: “Vele: chê chi e je une vere principesse furlane”!
Te cusine e jere une des fantatis, che e veve cjatât il cesaron, e jere lade tal ort a cjapâ sù ancje cuatri patatis e cuatri cocins di metii dongje e cumò e jere daûr a meti sù un mignestron par disobleâsi de ospitalitât.
E cussì la principesse triestine e torne a Miramare, il princip si maride cu la vere principesse furlane, e ducj a viverin furlans e contents. ❚
Lis flabis di Bete di Spere
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +
Gnovis / A Dael la presentazion dal libri “Fûc su Gurize”
Redazion
Si è tignude a Dael, ai 4 di Setembar, la ultime presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Inte spaziis de Cjasa dal Muini, a an presentâtn: Ferruccio Tassin autôr, Andrea Valcic President Clape Patrie dal Friûl e Diego Navarria, colaboradôr de “La Patrie dal Friûl”. lei di plui +
Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan
Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +


