Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

TERITORIS – AUSTRIE. Svilup dal trafic aeri tal 2009

............

PASSIZÎRS MEDI ORIENT +5,7 %, EUROPE DI JEVÂT –15,1 %, LOW COST CARRIER –9,0 %_ Daspò di cinc agns di cressite grandonone, il VIE al à segnât tal 2009 un câl dal 8,3 par cent dal trafic passizîrs. In totâl, l’an passât a son stâts 18 milions 114 mil passizîrs (-1,6 milions), cun 243 mil 430 jevadis e rivadis. Pal 2010, si spiete une cressite dai passizîrs dal doi par cent. Il Consei di Aministrazion dal Flughafen Wien AG al viôt buinis prospetivis di cressite a lunc tiermin: in gracie de sô posizion gjeografiche, Viene e reste il principâl centri di conession pe Europe orientâl cun 45 svoi. Par fâ un paragon, 38 destinazions par cheste part di Europe a partissin di Francfurt, daûr al ven Munic cun 35, Milan al à invezit dome 16 liniis.
UNDIS SOCIETÂTS A BAS PRESIT A PARTISSIN REGOLARMENTRI DI VIENE_ Un toc significatîf dal svilup dai passizîrs si regjistre pai Low Cost Carrier. L’an passât chestis societâts a àn traspuartât  cuatri milions 188 mil passizîrs: chi al è stât un câl dal 9 par cent. Prime fra i vetôrs a bas presit, e je la NIKI cuntun milion 663 mil passizîrs, secont Air Berlin cuntun milion 365 mil passizîrs. In dut, undis societâts a bas presit a partissin regolarmentri di Viene.
Misurât te classifiche des compagniis aeriis par cuote di passizîrs, il grup Austrian Airlines al è il prin cul 49,5 par cent; daûr a vegnin NIKI cul 9,2 par cent, Air Berlin cul 7,5 e Lufthansa cul 5,6 par cent.
JANEZ ERAT

Gnovis / “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami a vicino/lontano e al Salon internazionâl dal libri di Turin

Redazion
La Patrie dal Friûl e segnale doi apontaments che le viodin protagoniste cul libri “Feminis furlanis fuartis” di Erika Adami, che e fâs part de golaine “La machine dal timp”. Te suaze dal festival vicino/lontano, rivât ae vincjesime edizion, Erika Adami e moderarà l’incuintri “Feminis. Talents di no strassâ” che al nas des esperiencis contadis […] lei di plui +

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +