Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SIMPRI BOGNS. “Luigi Candoni, Strissant vie pe gnot”, Udin, 1975

............

“No sai. Par mil e mil agns l’om al larà indenant, strissant vie pe gnot, a cirî il parcè dal parcè. O ai pôre di ce che al ven a nassi (…). Jo o resti ce che o soi, cul mâl che mi soi cjatât dentri, cuant che o soi nassût. Il gno mâl al è la uniche robe che mi reste e che mi fâs ce che o soi. Cence il gno pinsîr malât jo no sarès Caino. E cence Caino il mont al è un sac di nuie”.
La storie di Cain le cognossìn ducj e alore cheste citazion nus fasarà subit pensâ a une riflession mareose dal prin dai doi fîs di Adam e di Eve su ce che al à fat, sul so delit, il prin delit de Storie. Ma in chest drame di Luîs Candoni lis robis no son propit cussì. Cain al à, sì, un pari, Adam, e une mari, Eve, e al à ancje un fradi, Abêl. Ma lui al è il fradi plui piçul e al è timidut, scjars, debil: nol à cûr di copâ nancje un jeur, ni une gjaline, ni une surisute. Abêl, invezit, al è grant, fuart, prepotent, violent. Darest dute la famee e je scuinternade: a vivin intun puestat, une sorte di discjarie, e a son sporcs, bruts, ignorants, fals, cragnôs. No san nuie dal mont, no san se al è alc altri in plui di lôr, no san ce che al jere prime di lôr e no san se al sarà alc daspò di lôr, no san se la lôr cjase (se si pues clamâ cjase chel cjôt) e je la prime o la ultime de citât e no san nancje se e je une citât. E jenfri di lôr si odein e si insolentin: cjastronat, striate, cidule fraide. Cuant che Adam e Eve a sintin che Cain al à vude une profezie chei dîs che al sarà lui a copâ so fradi, invezit di sgrisulâsi, i dan seont a doprâ daurman il curtìs e jal metin in man.
Po al sucêt alc che nissun sal spietave. In chê sorte di ledanâr al rive un personaç tant diferent di lôr che ju lasse scaturîts e cence peraulis: il blanc, dut net e ben vistût e che al fevele inglês e che i insegne a fevelâ fintremai ae çuete (altri personaç di abiezion) che prime e jere dome in stât di rugnâ.
Candoni al presente une leture dute personâl e origjinâl di chest mît che i da forme aes domandis che l’om si fâs di cuant che al è om: parcè il mâl, parcè la muart. Ae fin dal drame, Adam che, pe prime volte al à viodût un muart, si domande simpri plui spaurît: ’Parcè murî?’. E Cain al repliche: ‘Parcè nassi?’.
Su la vicende di Cain a àn vût scrit tancj grancj autôrs: Byron, Hugo, Belli, Saramago. Cheste vore di Candoni e je in dut meritevule di stâ a pâr cun chescj grancj de leterature mondiâl. ❚
✒ Laurin Zuan Nardin

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +