Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

SIMPRI BOGNS. Gianluca Comar, Cosa resta delle case friulane del XVI secolo nella Bassa friulana

............

“Culì si viôt che che al reste di chiste cjasute dal cinccent, là che a ‘nd an mitût plui voltis man. Ca a viodìn dôs parêts, par devant e par daûr; primis dôs fotografiis. Te tierce foto, particolâr di ce che al reste di un arc di barcon dal cinccent”
Cheste volte o lin fûr dai schemis solits par fevelâ di un libri, un bon libri che al restarà simpri bon. Di tignî in cjase e di sfueâ cuant al ven sù il mat di visâsi alc che al rivuardi il teritori dulà che a si vîf.
Ce aial fat Gianluca Comar? Cuntune buine machigne fotografiche in man e une vore di cognossincis storichis e architetonichis intal cjâf, al è lât ator pai paîs de Basse: Dael, cu lis frazions di Uanis e di Navuac, Cjamplunc-Tapoian, cu la frazion di Cjavenzan, Rude, cun Sacilet, S. Vît de Tor, cun Crauì e Naiarêt e Palme, cun Jalmic. A fotografâ lis cjasis di une volte, ce che al è restât des cjasis di une volte. No son tantis, massime chês che a van indaûr fintromai al secul XVI. Ma a son bielis. E ancjemò plui bielis a podaressin sedi se si rivàs adore a ristruturâlis cun criteri e cun inteligjence. Cualchidun lu à za fat (ancje Gianluca lui stes) e cumò al à une biele cjase, plene di storie e di memoriis di podê savorâ, lui, il paron, e ancje ducj chei che a passin li dongje.
Cualchidun altri al à butât jù dut o ben al à pastroçât cul ciment e cumò al à une cjase magari moderne, ma cence anime. E brute, bisugnarà pûr dî il vêr: la grande part des cjasis modernis a son brutis.
Ma ce maniere si fasie a capî se une cjase e je antighe? Doi segnâi: une fasse di modons a dint di see sot de linde e barconetis a arc cuntune fasse di ornament al nivel che la linee dal barcon e tache a pleâsi intun semicercli. E po, bisugne fâ atenzion: des voltis a son des anconis drenti intai mûrs che a samein propi che a sedin stadis, une volte, des barconetis.
E alore, ancje cence vê la competence di Comar, al sarà biel lâ atôr par chescj paîs, magari cu la biciclete e cjalâ in sù e in bande. I tesaurs a son li che nus spietin. Memoreìn dome doi, salacor i plui preseôs: la Cente di Uanis e la cjase dal mulinâr di Navuac.
Il libri al è completât di une prefazion di Luca Bidoli e al è editât par cure de associazion Natiso cun Turro (il Nadison e la Tor!), che e je aromai un pont di riferiment par dute la ricercje storiche in Basse. Dutis lis didacaliis des fotos a son bilengâls, talian e furlan. ■
Laurin Zuan Nardin

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +

L’EDITORIÂL / Un Friûl disarmât

Walter Tomada
Lant ator pe Italie dispès al capite, cuant che si dîs di jessi furlans, di cjatâ int che nus dîs “Ah, mi visi dal Friûl! O ai fat il militâr a Udin!”. Prin dal taramot, un abitant su dîs chenti al jere un soldât e cheste ereditât di “tiere di primulis e casermis” se puartìn […] lei di plui +

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +