Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Ream Unît: i risultâts eletorâi cuntun voli ai partîts nazionâi

............

Il mês stât a son stadis lis elezions pes assembleis legjislativis di Scozie, Gales e Irlande dal Nord, e par diviers comuns inglês.
In Scozie i eletôrs a àn premiât il Scottish National Party (SNP). I indipendentiscj a àn cjapât il 46,5% dai consens, in cressite dal 1,1% rispiet aes elezions stadis, ma par vie dal sisteme eletorâl si cjatin cun 63 deputâts, 6 in mancul de volte stade e doi sot dal vê la maiorance assolude in Parlament. Il partît di Nicola Sturgeon al guviernarà pal tierç mandât di file: al reste di capî se cuntun guvier di minorance o cuntune aleance cui Verts, che a àn cressût il numar di deputâts di 2 a 6. Sconfite penze pai Laburiscj che a pierdin 13 elets: cun dome 24 parlamentârs a son superâts dai Conservadôrs che a otegnin 31 deputâts, 16 in plui de volte stade. I Liberâi Democratics a mantegnin i lôr 5 elets.
In Gales invezit i Laburiscj a rivin a tignî bot e, si ben che a pierdin il 7,6% dai vôts, a rivin a elei 29 deputâts, un in mancul des elezions passadis e doi sot de maiorance assolude. Sucès impuartant dai nazionalitaris galês dal Plaid Cymru che cun 12 elets (un in plui de volte stade) e vôts in cressite dal 1,3% a deventin il secont grup de Assemblee, passant i Conservadôrs che a van jù di 14 a 11. La sorprese e rive però dai populiscj antieuropeans dal UKIP che cul 12,5% dai vôts a jentrin pe prime volte te Assemblee Nazionâl dal Gales cun 7 deputâts. Ai Liberâi Democratics i cuatri elets che a vevin za.
Par chel che al rivuarde la Irlande dal Nord, il Democratic Unionist Party (DUP) al piert un tic (-0,8%), ma cul 29,2% di vôts e 38 elets si confermin tant che prime fuarce. Conferme ancje pal Sinn Féin che cul 24% di consens e 28 deputâts al rapresente il secont partît e il prin tra l’eletorât nazionalist irlandês pur pierdint un elet. In flession ancje il secont partît nazionalist, Social Democratic and Labour Party (SDLP), jù di 14 a 12 deputâts. I rive devant l’Ulster Unionist Party (UUP): 16 elets. 8 deputâts pal Alliance Party che si conferme cuinte fuarce politiche de Assemblee nordirlandese. I Verts a son passâts di 1 a 2 elets, dopleant i vôts. Un gnûf sogjet politic de çampe radicâl irlandese, People before Profit Alliance, al jentre pe prime volte inte Assemblee nordirlandese cun 2 deputâts. A completâ il cuadri un elet pal Traditional Unionist Voice e un deputât indipendent.(Internazionalitari/LPdF) ❚

Apontaments / Sport… che ti trai! in Vile

Redazion
L’autôr Francesco Tonizzo al dialoghe cul diretôr da ‘La Patrie dal Friûl’ Walter Tomada. Si viodin a Vile Manin di Passarian ai 21 di Novembar dal 2025 aes sîs sore sere. A intervegnin: MARIO ANZIL Vicepresident e Assessôr regjonâl ae culture e al sport; ANDREA MARCON President Regjonâl dal CONI; DANIELE PUNTEL President de “Associazion […] lei di plui +

La conference / 4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN

Redazion
Grant sucès di public dal nestri incuintri par la conference di Ferruccio Tassin “4 DI NOVEMBAR. MA NO DUCJ JU SPIETAVIN. Dai fusilâts di Vilès ai predis mandâts in esili: storiis di un Friûl ocupât.” che si è tignude îr sere, ai 4 di Novembar te nestre sede di Vicolo Sillio 4 a Udin. lei di plui +

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +