Tropis clamadis aial cjapât, daspò de sô letere publicade sui gjornâi locâi su la crisi de Leghe Nord e su ce che – lui al à definît – “vueit a livel dirigenziâl locâl”?
Tantis: di ex leghiscj e di int che ancjemò e je iscrite. Diviers mi àn domandât ancje scuse parcè che cuant che lis disevi in passât no mi crodevin.
Cualchi non?
Mai. No vuei ruvinâju. La lôr solidarietât e je il riconognossi il mert di une militance che e à dât cence vê.
Lui, a un ciert pont, al scrîf che al saveve che prime o dopo al sarès rivât il moment di cheste crisi dentri de Leghe.
Al è di cuant che o soi lât fûr che o ai dite che dentri de Leghe o sintivi la stesse puce di cadavar e di m**rde dal partît socialist. Magari il lengaç nol sarà stât signorîl, ma chel al è! Di fat, jo o pues sigâ vuê e nissun mi tache parcè che o dîs robis za ditis.
E percè la puce di cadavar no le sintirin altris personaçs politics, par esempli un Fontanini?
Cui che al jere a cjâf si scugnive inacuarzi. Fontanini al scugnive savê ce che al sucedeve te Leghe par vie che in Consei Federâl a son robis che a saltin fûr claris.
Ce rapuarts aial cui leghiscj di vuê?
Gjavant une o dôs personis, no ai rancôrs viers nissun.
Cun cuâi dirigjents aial ancjemò contats?
Si ti dîs i nons a son ruvinâts. In LN e funzione cussì: cuant che un al va fûr, si scuen fâ il vueit ator di lui. A mi àn provât a fâ di dut. Mi diserin ancje che o jeri cjoc ogni sere, par vie che o jeri ros di muse. E invezit o ai la psoriasi.
La Guerra, le sintie?
Une vite che no le viôt. No dinei une mê storiche frase “il Friûl al à vût trê disgraciis: il Vajont, il Taramot e la Guerra presidente”. E dut câs daûr de Guerra, e jere ancje une scuadre.
Te letare ai gjornâi, al fevele di un Bossi amorâl, che al à struturât il partît tor de sô figure. Lui però al dismentee che Visentin, in Friûl, al jere la Leghe e la Leghe e jere lui. No ise la stesse robe?
Cuntune diference. I iscrits mi darin credit cence che jo lu domandàs. E jo tes sedis o ziravi ancje par fâ il manovâl, l’idraulic, il sblancjin. O varai sistemâts puartis e barcons, ma mai amîs, femine o amantis.
Lui al jere il pari – paron de Leghe Friûl.
No crôt che si podeve fâ il pari paron cun Fasola o cun Cecot. Bossi ju varès fats fûr il dì dopo. Jo ju ai ancje sostignûts.
Bon ma ciertis assembleis di sezion… a somevavin une robe bulgare. Par sielzi i candidâts sindics, prime o fasevis lis primariis. E il vincidôr al veve di frontâ in dibatiment finâl Visentin.
Al jere il partît che al puartave i vôts, se tu metivis un purcit in liste al jentrave ancje chel. Bisugnave selezionâ e garantî il miôr, al eletôr. Si clame selezion.
Crodial ancjemò tal federalisim?
O crôt tal decentrament amministrtîf che si clame federalisim. Ma chel al è un tiermin aromai abusât e ruvinât. A àn fat chel fiscâl par ruvinâ su dut. Il grues erôr al è stât vê acetât di fâlu juste par mostrâ di vê fat alc. Dome che se tu lu fasin intun moment di magre, a lis tassis centrâls si zontin chês periferichis. Cussì la int e pense “chest al è il federalisim, tu pais un fracade di bêçs!” E si paie l’efiet contrari.
Saveviso ancje dai investiments in Cravuazie?
Si che o savevin come ducj chei che a fasin part dal diretîf. Jo mi soi refudât. No vevi intezion di massedâ afârs, politiche e partîts. Ancje l’ex assessôr regjonâl Pietro Arduini, che al jere plui tecnic di me, al veve capît che e jere une robe che no steve in pîts.
Ma parcè chestis robis che o savevis a nivel di Consei federâl lis vêso tasudis?
L’amôr viers de Leghe al jere talmentri grant che si passave sore dut.
I gnûfs moviments politics che a stan nassint cumò sono come la Lega Nord de prime ore?
La Leghe e jere par une politiche divierse, no pe antipolitiche. Se Grillo o cui par lui al covente par mandâ a cjase i nestris politics, benvignût! Ma nol sarà la soluzion.
La Lega Nord ise destinade a spacâsi?
E starà in pîts fintremai che i puescj di distruibî a restin compagns. Se i puescj a calaran, si scjadenarà une lote interne. Ocjo ae ultime di Bossi: “Mi ricandido”. Evidentementri e je la sensazion che Maroni nol è cussì fuart.
Daspò la jessude aial ancjemò votât Lega?
No.
E ce votial cumò? Centridrete o centriçampe?
A seconde. In ogni câs, simpri cuintri.
Tornaressial in politiche?
Se o cjati alc di gnûf e interessant, no mi tiri indaûr. ■
Oscar Puntel
Stin dongje ae Patrie
Redazion
La seconde edizion de manifestazion “Stin dongje ae Patrie” e rapresente un moment di incuintri e di solidarietât cul mensîl “La Patrie dal Friûl”, gjornâl scrit fûr par fûr in lenghe furlane fintremai dal lontan 1946. Inte serade, che e sarà presentade dal diretôr Walter Tomada e di Serena Fogolini, si daran la volte musiciscj, […] lei di plui +
Pirulis di musiche e di storie / Un pitôr musicâl di San Denêl tal inovâl de sô muart: Giulio Urbanis (1540 – 1613)
Alessio Screm
Stant che tal articul chi sore o ai scrit di iconografie musicâl, la pirule di storie e di musiche di chest mês si intive a celebrâ un pitôr furlan che al à dât cetant in fat musiche piturade, e di lui si celebrin chest an i cuatricent e dîs agns de sô nassite. Lui al […] lei di plui +
Il cjastelîr plui grant di simpri / Sot des pleis de tiere: ae scuvierte de origjin dal çuc di Udin
Serena Fogolini
Daûr di une liende, di un proverbi o di une conte popolâr si plate simpri une fonde di veretât Al sarà forsit par cheste reson che cualchi mês indaûr, jessude la gnove di studis sientifics che a dimostravin la artificialitât dal çuc di Udin, nissun di noaltris si è maraveât plui di tant. Dal rest, […] lei di plui +
Lenghe / A Cormons si fevele dal furlan te informazion
Dree Valcic
L’impuartance dai mieç di comunicazion par la difusion de lenghis minoritariis. Cun Emanuele Galloni, Guido Germano Pettarin, Andrea Valcic. Al à moderat Wiliam Cisilino. lei di plui +
Musiche / Carniarmonie: trentedôs stagjons di armoniis te mont furlane
Alessio Screm
Il festival che al met in rêt midiant de musiche Cjargne, Valcjanâl e Cjanâl dal Fier A son trentedoi agns che la Cjargne e je protagoniste di armoniis musicâls estivis, graciis al festival de mont Carniarmonie, la prime vere rassegne musicâl che e à pandût une maniere di fâ culture che cumò e je cetant […] lei di plui +
La tiere e la grepie / Lis âfs (ancje chês cjargnelis) a svolin ancjemò sui cjamps dal Friûl
Adriano Del Fabro
Al cres il numar dai apicultôrs e dai bôçs, cundut des tantis dificoltâts che il setôr al à vût, che al à e che al è daûr a frontâ A son stâts agns dificii, tal passât, pes âfs (Apis mellifera) e pai apicultôrs. Prime preocupâts e in difese pai atacs dal acar Varroa; dopo i […] lei di plui +