“Jessî”, par lâ fûr des nestris presons e par tentâ di tornâ a cjatâ il nestri Jessi. Al zuie sul dopli significât de peraule “jessi” (cun o cence acent) l’ultin lavôr dal rapper Dj Tubet, alias Mauro Tubetti, che lu firme cul ex rapper dai Primo Impatto crew Ryuu (Emanuele Zucchiatti). «La cjançon e je impuartante parcè che o vin un altri rapper in marilenghe» al dîs Tubet «dopo il percors di Dlh Posse, Carnicats e Dj Tubet o podìn zontâ ancje Ryuu. Duncje o sin ae tierce gjenerazion di rappers in lenghe mari: un biel fat pe sene hip hop regjonâl che e sta cressint sedi pal talian che pal furlan, sedi tant che numar di artiscj che tant che nivel des rimis».
COLABORAZIONS
Di colaborazions e sperimentazions Tubet nol è gnûf. Di resint al à presentât il singul “Praise the Almighty” (preâ l’Onipotent), nassût in rêt cul artist gjamaican dancehall reggae Mikeylous, e cjantât in 3 lenghis: patois gjamaican, talian e furlan. Il toc al stât trasmetût ancje di radios inglesis e gjamaicanis. Il video uficiâl, diret dal congolês Souleymane Kane, al à la colaborazion dai atôrs furlan Giuliano Velliscig e congolês Oscar Kabeya. Par scoltâ chescj tocs e tancj altris che l’artist di Nimis al à metût adun in chescj agns, o cjatais une gnove compilation che si pues discjamâ sore nuie ae direzion: https://soundcloud.com/djtubet. «E ten dentri cjançons di plui stîi di reggae e rap, sedi in tiermins vocâi che strumentâi» al dîs Mauro «a son sperimentazions cun dutis lis manieris produtivis dal atari al campionator 12 o 16 bit, ai sintetizadôrs analogjics fin a rivâ al pc dal dì di vuê. Oltri che une varietât produtive e di gjenar, o vin ancje une varietât di lenghis miscliçadis, dal furlan al gjamaican al farsi al francês al talian, cun rimants ancje ae musiche popolâr».
TUBET PES SCUELIS
Vonde? Eh no, parcè che Tubet al è ancje impegnât a pandi la marilenghe tes scuelis: «O soi braurôs che i fruts di une scuele di Trep Grant a fasaran pe lôr recite il toc “Aghe” che o vevi scrit agns indaûr a partî des ideis di laboratoris fats cun fantats disabils» al conte «une biele gnove par me e pai fantats dai CSRE (Centris Socio Riabilitatîfs e Educatîfs)». Cun di plui, il rapper di Nimis al è tornât a fâ rimis tes scuelis dal Ial par sostignî «cheste robe epocâl dal furlan curicolâr», che us vin contât tal ultin numar de Patrie. ❚
Natascia Gargano
Musiche / Carniarmonie: trentedôs stagjons di armoniis te mont furlane
Alessio Screm
Il festival che al met in rêt midiant de musiche Cjargne, Valcjanâl e Cjanâl dal Fier A son trentedoi agns che la Cjargne e je protagoniste di armoniis musicâls estivis, graciis al festival de mont Carniarmonie, la prime vere rassegne musicâl che e à pandût une maniere di fâ culture che cumò e je cetant […] lei di plui +
La tiere e la grepie / Lis âfs (ancje chês cjargnelis) a svolin ancjemò sui cjamps dal Friûl
Adriano Del Fabro
Al cres il numar dai apicultôrs e dai bôçs, cundut des tantis dificoltâts che il setôr al à vût, che al à e che al è daûr a frontâ A son stâts agns dificii, tal passât, pes âfs (Apis mellifera) e pai apicultôrs. Prime preocupâts e in difese pai atacs dal acar Varroa; dopo i […] lei di plui +
La rassegne / Avostanis 2023, un viaç a scuvierzi ce che al reste de sacralitât
A son 32 agns che i Colonos a rindin l’Istât furlan un laboratori di sperimentazion creative e di riflession cence confins. Intal curtîl dal vecjo complès colonic di Vilecjaze, “Avostanis” e je deventade une rassegne che no si pues mancjâ par capî ce che si messede inte culture contemporanie no dome di chenti: culì a […] lei di plui +
Int di Cjargne / Magjie a Cjarsovalas
Marta Vezzi
Un dai lûcs dai Pagans in Cjargne Cjarsovalas, il paisut dai Pagans, al è sore Val e Rualp, frazions dal Comun di Darte, a 1.350 metris sul nivel dal mâr. “Al è un dai lûcs indulà che o puarti di plui la int – e conte Fides Banelli, mestre in pension che a fâs ancje […] lei di plui +
L’Editoriâl / Cuant vignaraie la “adunade” dai furlans?
Walter Tomada
Tropis vitis aial il Friûl? Al sarès biel se a’ndi ves siet, come i gjats: o cetantis di plui, come i protagoniscj di tancj videozûcs che ur plasin ai nestris fantats. Magari cussì no, dut câs, un popul nol è mai bon di vivi dôs voltis: se i tocje disparî, al sarà par simpri. Se […] lei di plui +
Festival di Poesie Alpine / Autôrs di Ladinie, Grisons e Friûl a confront
Gabriele Zanello
Tal incuintri di Bressanon ancje lis vôs di Gigi Maieron, Nelvia Di Monte, Gianluca Franco, Francesco Indrigo, Luigina Lorenzini e Antonella Sbuelz Tra lis comunitâts furlane, ladine e rumance a esistin relazions identitariis e culturâls une vore antighis, che massime tai agns Setante e Otante a àn vût un moment di gnove sfloridure ancje sul […] lei di plui +