Ai 30 di avost a San Denêl, in ocasion de IV edizion de Fieste Ladine (viôt la fotogallery a pagj. 26, ndr), e je stade organizade une academie in ricuart e in onôr di pre Antoni Beline. Pe ocasion al è stât presentât il libri Siôr Santul, che pre Antoni al veve publicât te golaine Cjargnei cence dius ancjemò tal 1976, a pene prime dal taramot. Un libri golôs, esaurît in pôc timp, tant che dopo cualchi an e je stade stampade une gnove edizion buride fûr di La Nuova Base, tal 1983. Di gnûf esaurît, dopo 25 agns Glesie Furlane lu à presentât in tierce edizion.
Il test al è stât metût te grafie uficiâl rispietant però ancje l’autôr tal so scrivi cjargnel di chei agns. O vin zontadis fotos dai timps di siôr Santul che a mostrin l’ambient dal protagonist. Lis fotos nus es à furnidis cun tante cortesie e gjentilece dal so archivi il Circul Culturâl “La Dalbide” di Çurçuvint, che nô o ringraziìn pe disponibilitât furnide.
Siôr Santul: si trate di pagjinis splendidis che a mostrin dute la vivacitât e scletece, la passion pe int e une certe distance de curie che si le cjate tal protagonist, ma che e je ancje dal autôr. Sì parcè che pre Antoni al presente Siôr Santul, ma si cjatin dentri tancj elements autobiografics.
Lis ideis che a trasparin in cheste publicazion a son ideis che pre Antoni al puarte indenant cuntune coerence e une linearitât straordenariis par dut il so ministeri. Za tai prins agns di predi al à intuizions e inluminazions che cence nissune esitazion o dubi di sorte lu compagnaran par dute la sô vite di om, predi, mestri, scritôr.
I agns di plevan in Cjargne a son stâts i agns des sôs sieltis decisivis e definitivis. Come che al dîs intune Olme, rivât a Rualp e Val e Treli «… O soi tornât a nassi, bandonant struture, erudizion, programs preconfezionâts, ogni sience e fuarce clericâl, par fâmi ultin cui ultins e spartî lis lôr ricjecis e i lôr limits, che no jerin “secundum ordinem Melchisedek”. Par capî e jessi capît, par cressi e par judâ a cressi. E si pues tacâ cheste aventure dome se si jentre a contat di anime, in plene gratuitât e disponibilitât»
(Olmis vol. 2 pagj. 9).
Roman Michelotti
Musiche furlane fuarte / “Surtùm”: il gnûf progjet discografic dal cjantautôr Massimo Silverio
Alessio Screm
Al vûl dî “palût”, “paludere”, e tal furlan di Çurçuvint si dîs “surtum”. Al è il titul dal gnûf album dal cjantautôr Massimo Silverio, artist cjargnel, musicist e autôr che al dopre la lenghe mari intune maniere dal dut particolâr. Al cjante in cjargnel, chel vecjo cjargnel imparât dai nonos e che cumò si stente […] lei di plui +
Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan
Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +


