Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

FRIÛL EUROPE. Aragones gnûf president de Catalogne e indipendentiscj inmò plui fuarts in Scozie

Marco Stolfo

Ma tal stât francês il pluralisim linguistic al reste un tabù
Vie pal mês di Mai no je state dome inviade in maniere uficiâl la Conference sul avignî de Europe, ma a son almancul altris trê i fats che intal contest european a domandin la nestre atenzion: un acuardi e dôs confermis.
◆ Ai 21 di Mai il leader de Çampe Republicane (ERC), Pere Aragones, al è deventât president de  Generalitat cui vôts dai parlamentârs dal so partît (33), di chei dai centriscj di Junts (32), che adun cui republicans progressiscj a fasin part dal esecutîf, e di chei de çampe anticapitaliste de CUP (9), che in cheste maniere i dan une poie esterne al gnûf esecutîf. I partîts indipendentiscj che a vevin vinçût lis elezions di Fevrâr a àn rivât a cjatâ l’acuardi pe formazion dal gnûf guvier, che in chel istès al è clamât a garantî la aministrazion de Comunitât autonome e a gjestî il confront cul guvier di Madrid in cont dai presonîrs politics e dal rilanç dal procès indipendentist.
◆ Intant, ai 6 di Mai a son stadis lis elezions pai Parlaments di Scozie e Gales e par tantis aministrazions locâls in dut il Ream Unît.
◆ Des urnis e je rivade la gnove conferme de fuarce dal Partît Nazionâl Scozês (SNP), che al à otignût sessantecuatri deputâts, un in plui di chei che al veve prime e a pene un in mancul de maiorance assolude tal Parlament di Edimburc. Une vore bogns ancje i risultâts dai lôr aleâts, i Verts, passâts di sîs a vot parlamentârs. Nicole Sturgeon, cussì, e manten la vuide dal guvier de Scozie cun chê di rivâ ae convocazion di un secont referendum su la indipendence e di incressi la spese publiche pal servizi sanitari nazionâl e pes politichis sociâls. La tierce fuarce indipendentiste in cjamp – Alba, il gnûf partît dal ex leader dal SNP, Alex Salmond – e à roseât cualchi consens al partît maioritari inte competizion proporzionâl, ma no à rivât a vê nancje un elet. Tra lis fuarcis unionistis, i Conservadôrs a mantegnin i trenteun deputâts che a vevin, i Laburiscj a ‘nt pierdin doi e si fermin a cuote vincjedoi e i Liberâi Democratics a ‘nt pierdin un e a restin cun cuatri rapresentants.
◆ Ancje i nazionaliscj progressiscj galês dal Plaid Cymru a àn infuartide la lôr posizion, vuadagnant un rapresentant in plui inte Assemblee Nazionâl, là che cumò a son presints cun tredis deputâts. A son la tierce fuarce, daûr dai Conservadôrs – seconts cun sedis elets (cinc in plui de volte stade) – che a àn recuperât i consens che intes elezions passadis a jerin lâts ae diestre populiste dal UKIP, che cumò nol à plui nancje un rapresentant tal Senedd, e dai Laburiscj, prin partît cun trente deputâts (su sessante), che a àn rivât a tignî bot e a vuadagnâ un rapresentant, palesant un profîl autonomist e antagonist a pet di Londre. Al reste un il seç pai Liberâi Democratics. Un pas indenant lu fasin ancje i nazionaliscj progressiscj cornics di Mebyon Kernow che cumò a son in cinc di lôr tal Consei de Cornualie, dominât dai Conservadôrs.
◆ In chê stesse dì che Aragones al deventave president de Catalogne, il Tribunâl Costituzionâl di Parîs al à dât fûr la sô decision in cont de leç di promozion des lenghis minorizadis, fate buine ai 8 di Avrîl. Al à declarât incostituzionâls lis normis che a previodin l’insegnament imersîf des lenghis “altris” dal Stât francês e fintremai chê pal ûs dai caratars diacritics intai ats uficiâi (par esempli “ñ”, tipic sedi dal breton che dal basc), parcè che a laressin cuintri dal articul 2 de Costituzion che al previôt che il francês al è la lenghe de Republiche. Une gnove conferme dal fanatisim dal nazionalisim dominant e di stât. ❚

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +

L’EDITORIÂL / Un Friûl disarmât

Walter Tomada
Lant ator pe Italie dispès al capite, cuant che si dîs di jessi furlans, di cjatâ int che nus dîs “Ah, mi visi dal Friûl! O ai fat il militâr a Udin!”. Prin dal taramot, un abitant su dîs chenti al jere un soldât e cheste ereditât di “tiere di primulis e casermis” se puartìn […] lei di plui +