Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

_______________

Walter Tomada

Cuant che i mûrs a tornin a cressi l’emergjence nus puarte a sierâsi, sedi come personis che come stâts

A  son passâts dome 17 agns di cuant che a Gurize al colave il confin cu la Slovenie, inte sere de vilie dal Prin di Mai dal 2004. La sperance di ducj e jere che a colassin pardabon ducj chei mûrs (un al passave ancje chenti) che la tendine di fier e veve metût jù crevant in doi la Europe. Vonde barieris, vonde filiadis, vonde “propusnica”: anzit, si spietavisi che il slargjament a jevât de Union Europeane al vares puartât oportunitâts di disvilup par ducj, di ca e di là di une frontiere che no esisteve plui.
◆ A pôcs agns di chel che al someave un travuart storic, ve che al baste spostâsi di cualchi centenâr di chilometris e i mûrs a son pronts a tornâ in pîts, cu la richieste di 12 Stâts membris de Union Europeane (Austrie, Cipri, Danimarcje, Grecie, Lituanie, Polonie, Bulgarie, Republiche Ceche, Estonie, Ongjarie, Letonie e Slovachie) che a àn domandât ae Comission Europeane di finanziâ une bariere par no fâ jentrâ i migrants clandestins in Europe. Daurman lis autoritâts di Bruxelles a àn fat savê che la costruzion di une struture dal gjenar e va cuintri dai principis fondatîfs, e che se a vuelin a puedin fâle, ma di bessôi e cui lôr bêçs.
◆ Chel che al fâs pensâ al è che fintremai a 30 agns indaûr al jere propit di cualchidun di chescj paîs che e vignive la plui part dai esui che a domandavin asîl politic inte part ocidentâl de Europe. Cumò che il stes destin ur tocje a altris, a son pronts a dismenteâsi e a fâ sù barieris compagnis di chês che une volte a cirivin di scjavaçâ.
◆ La memorie e je curte. Chê dai popui, ma ancje chê dai singui. Un an indaûr e tacave la seconde bugade dal Covid che inte nestre regjon e à fat plui muarts dal Vaiont e di trê taramots. Dopo vê patît muarts, cuarantenis e restrizions, cumò e je rivade une altre bugade: chê dal relativisim, che e viôt il benstâ dal singul, sierât inte sô “bufule” personâl, plui impuartant dal destin de comunitât. Al jere clâr che dopo vê sopuartât dut ce che nus è tocjât in chescj doi agns disgraciâts, il prin cuietâsi de emergjence al varès tirât fûr lis pulsions platadis fin cumò: ma la fuarce de demarcazion che “no vax” e “no green pass” a stan segnant ancje te societât furlane e mostre che un mûr al sta cressint ancje tai nestris paîs, tal mieç de int, salacor ancje intes stessis fameis.
◆ Invezit di saltâ fûr des maseriis de pandemie cu la coesion, si stin bandonant ae division. Un mâl endemic dai furlans, che nol à mai coventât a judânus, ma simpri a pleânus. Al vignarà il moment che si inacuarzarìn che la nestre int no pues permetisi plui di lâ indevant cence dâsi dongje, cence condividi un dissen e un obietîf comun. Triest lu à cjatât, e al è il so jessi puart di interès european. E noaltris? Ce sino? Ce volìno jessi? Un “retropuart”, cemût che a domandin i industriâi, ancje chei di Pordenon? Ma lu capìs ancje un frut che “retro” al vûl dî restâ indaûr! La fuarce dal Friûl e je stade invezit simpri chê di cjalâ indevant, e no a cessecûl. Par viodi la direzion, in ogni câs, coventarès no vê nissun mûr devant dai voi. ❚

 

Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”

Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +

La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025

Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +

Cungjò / Nus à lassâts Zorç Jus, un grant patriote furlan

Redazion
Chel di Zorç al è un non che in tancj no lu cognossin, parcé che al à simpri lavorât cidin a lis fondis de nestre Identitât, cuntune vision che e je ancjemó proietade al futûr. “Il gno desideri al è che dutis lis cuatri comunitâts furlanis, che a son il vêr nucli dal Friûl, a […] lei di plui +

Lenghe minoritarie / FluxJudri25 – Giassico

Redazion
Conferece “Lingue minoritarie: le capitali della cultura e il rilancio del territorio” . A son intirvignûts Elena Gasparin, Dree Valcic president de Clape di Culture Patrie dal Friûl, Eros Cisillino president ARLeF, William Cisillino diretôr ARLeF, l’On. Guido Germano Pettarin e il coletif Lis Tarlupulis. FluxJudri25.Ca sot l’intervint di Valcic. lei di plui +

L’EDITORIÂL / Un Friûl disarmât

Walter Tomada
Lant ator pe Italie dispès al capite, cuant che si dîs di jessi furlans, di cjatâ int che nus dîs “Ah, mi visi dal Friûl! O ai fat il militâr a Udin!”. Prin dal taramot, un abitant su dîs chenti al jere un soldât e cheste ereditât di “tiere di primulis e casermis” se puartìn […] lei di plui +