Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

TERITORIS – OMS DI LIBERTÂT. Sarrionandia e la resistence plui antighe de Europe (Paîs Basc)

Carli Pup

Chê basche e je la lenghe plui antighe de Europe e il popul che le fevele al è chel che di plui timp al scugne lotâ par difindi la sô identitât e la sô libertât di ogni tentatîf di scancelâle. Vie pai secui cheste resistence e à vût tantis musis, ancje chê de lote armade. Nol è duncje dificil cjatâ tra i bascs cui che, par difindi la libertât dal so popul, al à pierdût la vite, al è stât torturât e impresonât, o al à vût di cjapâ la strade dal esili. Dome par restâ tai ultins cincuante agns, bastarès ricuardâ il sacrifici di oms tant che Txikia o Argala che a son aromai part de memorie coletive dai bascs, ancje se ur è stade butade intor la etichete di “teroriscj” par vie che a jerin membris di ETA.
Te liste dai “teroriscj” o cjatìn ancje Joseba Sarrionandia, professôr universitari e scritôr par euskara (lenghe basche), condanât intal 1980 a 22 agns di preson cu la acuse di jessi membri di ETA. Intal ’85, cuntune fughe jentrade te liende, al scjampe de preson di Martutene par jentrâ in clandestinitât. “Intune cierte misure libar – al à scrit – o ai vût di fâ de fughe la mê profession, e te mê vite nol è stât nuie e nol è nuie di plui presint de scriture”. Sarrionandia, di fat, al va dilunc a scrivi saçs, narative, poesie, contis par fruts, traduzions e in dì di vuê al è forsit il plui impuartant scritôr par euskara. Tai siei scrits no si fevele in maniere direte de lote, ma chel istès a son la testemoneance che la resistence e la voie di libertât dai bascs no puedin jessi scjafoiadis.
Carli Pup

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +