Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Il gnûf guvier de Catalogne e chel di Madrid rivarano a fevelâsi?

............

SPAGNE

Un guvier gnûf a Madrid e un guvier, finalmentri, ancje a Barcelone. Te croniche des ultimis setemanis al è ancjemò in evidence ce che al nas dentri dal Ream di Spagne, là che Mariano Rajoy al à pierdude la sô sente di premier, che cumò e je ocupade dal socialist Pedro Sánchez, e passe cuatri mês e mieç dopo des elezions autonomichis dai 21 di Dicembar stâts, la “Generalitat de Catalunya” e à rivât finalmentri a vê il so gnûf president e il so gnûf guvier. Cun di plui, a nivel statâl, e va dilunc la competizion par cui che al è – e che si mostre – plui patriotic e nazionalist tra lis fuarcis politichis implicadis, in maniere direte, prime il PP e cumò il PSOE, o indirete, cun riferiment ae poie esterne che i devin a Rajoy sedi i socialiscj sedi Ciutadanos.

Ator de metât dal mês di Mai propit la fuarce politiche colôr naranç, vuidade di Albert Rivera, e à fat un altri pas une vore decîs in chê direzion cul lanç de plataforme España Ciudadana, che te forme e te sostance e met dongje ducj i mîts e dutis lis ipocrisiis propagandistichis di chel nazionalisim populist che si declare «civic», «patriotic» e «cuintri dai nazionalisims e dai populisims». L’intindiment al è clâr: fracâ ancjemò di plui il pedâl dal fanatisim nazionalist cun chê di canibalizâ il PP di Mariano Rajoy, butât in zenoglon di scandui e coruzion.

Juste daûr dai contignûts, tes passe mil e 687 pagjinis de sentence dade fûr de “Audiencia nacional” in cont di chel che lu clamin l’afâr Gürtel, che al tocje une vore a fuart il PP, il PSOE al à presentât une mozion di censure cuintri dal premier. Il prin di Jugn, il parlament spagnûl al à fat bon chel document e il guvier Rajoy al à scugnût fâ Sant Martin. A àn votât a pro de mozion 180 di lôr – PSOE, Podemos, nazionaliaris bascs e catalans di centri (PNV e PdeCat) e di çampe (ERC e EH Bildu) e progressiscj autonomiscj valenzians (Compromis) e des Canariis (NC) -, intant che i contraris a son stâts 169 (PP, Ciutadanos e i conservadôrs regjonaliscj de UPN e dal Foro Asturias) e si à vude dome une astension: chê di Ana Oramas de Coalición canaria.

Il puest di Rajoy cumò lu à cjapât propit il leader dal PSOE, Pedro Sánchez, a cjâf di un guvier di transizion, là che lis ministris a son in maiorance rispiet ai ministris, che al promet di meti in vore une decise discontinuitât rispiet al esecutîf di prime. Une des cuistions su la taule e je chê dai rapuarts cu la Catalogne, che il gnûf guvier di Madrid al dîs di volê frontâ cul dialic. Cheste posizion e je stade palesade di Sánchez in diviersis declarazions e le à pandude ancje la gnove ministre che e varès di stâi daûr, Meritxell Batet Lamaña, che za vie pai mês passâts e veve criticât Rajoy pe sô sielte di frontâ la cuistion catalane dome sul plan judiziari.

Cundut achel, par vie che il PSOE fin chê altre dì al poiave cu la sô astension propit il guvier Rajoy e stant che la plui part dal partît e spartìs chel stes ategjament nazionalist, no si sa se si movarà pardabon alc. Lu conferme la sielte, tant che ministri dai afârs forescj, dal socialist catalan, president dal Parlament european dal 2004 al 2007, Josep Borrell, che vie pe Sierade dal 2017 al jere in prime linie, dongje di Mario Vargas Llosa, tes iniziativis cuintri dai indipendentiscj.

Nol è dome un gnûf incuilin li de Moncloa, ma a ‘nd è un ancje tal Palau de Generalitat. Cun di fat, il Parlament de Comunitât autonome de Catalogne, inte sentade dai 14 di Mai, cun 66 vôts a pro (chei di ERC e di Junts x Catalunya), 65 cuintri (ducj i unioniscj spagnûi, dai Ciutadanos al PP) e cuatri astignûts (i “diputats” de CUP), al à elet Quim Torra, scritôr e editôr une vore dongje dal ex president esiliât Carles Puigdemont.

Torra al è calcolât tant che un catalanist “dûr” e pôc diplomatic. Propit par vie dal so caratar, des oposizions i àn fat cuintri daurman, cun riferiment a cualchi so vuitade fate timp indaûr, che e je stade definide «antispagnole» e fintremai «raziste». Cundut dal scuintri dialetic, che al somee chel jenfri un bo che i dîs al mus che al à i cuars, Torra no si à scomponût masse e tal zîr di cinc dîs al à metût adun il so esecutîf.

Inte scuadre di guvier a son cjapâts dentri ancje ministris che a son in preson preventive, tant che Jordi Turull e Josep Rull, tornâts a jessi nomenâts pai referâts de Presidence e de Gjestion dal teritori, o ben che a son in esili te Belgjiche, tant che Toni Comín e Lluís Puig, titolârs un de Sanitât e chel altri de Culture. A Madrid a vevin batiât daurman chês nominis «une gnove provocazion», ma almancul su chest cantin il gnûf esecutîf spagnûl al varès di vê un ategjament diferent. ❚

Marco Stolfo

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +