Nassûts jenfri i 21 di Mai e i 21 di Jugn
Segn di Tiere, però un zimul al è di tiere de Grave, un zimul di tiere dai Cuei.
––
Proverbi preferît: “Miôr pan cence nuie che nuie cence pan”, ma ancje “Alc al è alc e nuie al è nuie” (un zimul al preferìs un, un zimul chel altri. Tant a vuelin dî simpri la stesse robe).
Il zimul, jessint zimul, al à dôs personalitâts dentri, une plui furlane di chê altre.
Cussì il zimul, se al è un che i plâs studiâ, al cjape dôs laureis: une in agrarie par fâ miôr l’ort e une in inzegnarie par mateâ.
Il zimul al lavore il dopli di un furlan normâl (che bielzà al lavore il dopli di une cualsisei persone no furlane, fasêt voaltris i conts), cul obietîf, naturalmentri, di comprâ dôs cjasis. Ma chi a scomencin i problemis. Il zimul, di fat, al è dispès in contradizion cun se stes: une personalitât e à miôr comprâ cjase a Lignan, chê altre in Cjargne. La soluzion? Lavorâ ancjemò di plui par comprâlis dutis dôs.
Ma la lote no finìs chi. Al stadi, un zimul al vûl il puest in curve par cjantâ, un al preferìs il puest in tribune par stâ cuviert (cumò provait a induvinâ di ce segn che al è Pozzo, che al à volût cuvierzi sù dut!).
A taule, un zimul al vûl i gnocs di coce e un i cjarsons, un al vûl il muset cu la broade e chel altri il frico. No stait a maraveâsi se dispès i zimui no van propite dacuardi cu la belance.
Cu lis feminis no stin a fevelâ: un al preferìs lis biondis, chel altris lis moris. Ma tant, cun dut chel barufâsi jenfri di se, al è simpri ledrôs e nol rivarès a concuistâ ni la bionde ni la more.
In sumis: se o viodês un zimul ruspiôs e un pôc lunatic, trancuîi: nol è rabiât cun voaltris, ma cun se stes.
Dome tal bar, il zimul si contente simpri: i baste ordenâ un un par doi.
Bêçs: Lavorant par doi, tu vuadagnarâs ancje il dopli, ma tant no tu varâs mai il timp di spindi.
Salût: Cuant che un zimul al sta ben, al sta mâl chel altri, ma tant tu tu vâs a lavorâ ancje cun 39 di fiere. In font, se chê altre personalitât e à 36, in medie e fâs 37,5. ❚
Bete di Spere
Musiche furlane fuarte / “Surtùm”: il gnûf progjet discografic dal cjantautôr Massimo Silverio
Alessio Screm
Al vûl dî “palût”, “paludere”, e tal furlan di Çurçuvint si dîs “surtum”. Al è il titul dal gnûf album dal cjantautôr Massimo Silverio, artist cjargnel, musicist e autôr che al dopre la lenghe mari intune maniere dal dut particolâr. Al cjante in cjargnel, chel vecjo cjargnel imparât dai nonos e che cumò si stente […] lei di plui +
Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan
Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +
Gnûf libri / I ‘haiku’ par furlan, inglês e gjaponês: la sfide vinçude di Christian Romanini
Walter Tomada
Cui che al lei “La Patrie dal Friûl” al cognos ben Christian Romanini che par cetancj agns al è stât une colone di chest gjornâl. La so ativitât a pro dal furlan no s è mai fermade e cumò e je rivade a proponi un biel model di scriture, bon di associâ la marilenghe a […] lei di plui +
Art tal tac / Pestefun, il ‘grunge’ par furlan che al fâs vibrâ e che al spache, al ven di Codroip
Moira Pezzetta
Al è un gnûf sun che al travierse il Friûl. Nol rive des planuris de Basse, ma nancje des ostariis plui imbusadis. Al è un sun ruspi, eletric, che al sgrife e al scjasse: chel dai Pestefun, tercet di Codroip che al puarte il grunge dentri de lenghe furlane. Trê i struments, trê i musiciscj, […] lei di plui +
Presentazion / Libri “Sport… che ti trai!”
Redazion
Sabide 18 di Otubar, a 11 a buinore a Çarvignan te Cjase de Musiche, “La Patrie dal Friûl” e varà un spazi intal program dal biel Festival del Coraggio che si davuelç a Çarvignan fintremai a domenie. Stant che il program di chest an al fevele di oms e feminis che a puartin indenant valôrs di […] lei di plui +
La zornade / “Stin dongje ae Patrie” 2025
Redazion
Li dai Colonos a Vilecjaze di Listize. In conclusion de rassegne Avostanis Il mont des associazions, de culture, dal spetacul, dal sport furlan si strenç intor dal gjornâl CHE DAL 1946 AL È LA VÔS DI UN FRIÛL CHE NO SI RINT. A son stâts cun nô: Tullio Avoledo, Andrea Del Favero, I “Bardi” di […] lei di plui +


