Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

«Nus à lassâts plui siôrs spirtualmentri»

............

Il leam di amicizie, di colaborazion, di condivision cun pre Josef al è stât lunc e profont te nestre vite di predis. Si sin tant judâts a fâ e a jessi predis, a impegnâsi te pastorâl, te liturgjie, te culture che o sin plui siôrs interiormenti, culturalmentri, spirtualmentri.

Di pre Josef o vin imparât un grant amôr pe liturgjie, pes celebrazions dai misteris fatis simpri cun tante cure, sensibilitât, sobrietât e dignitât, prime forme di catechesi dai fedêi.

Personalmentri, ancjemò zovin student in seminari, di pre Josef o ai imparât a amâ il cjant gregorian cun chel grup di gregorianiscj che al tirave dongje regolarmentri par compagnâ lis liturgjiis. Cjant straordenari di bielece, di mistiche e di spiritualitât, e cjantantlu si capive pardabon che si preave il dopli.

Co o soi deventât predi, di pre Josef o ai imparât a riscuvierzi e a amâ il cjant patriarcjin. Un patrimoni secolâr di melodiis destinadis a lâ inte tombe cui ultins cjantôrs che lis tramandavin oralmentri di secui. Ma lui, te sô sensibilitât profonde al à rivât a salvâ chescj tesaurs prime che lis riformis liturgjichis lis butassin vie dal dut e cun masse premure. Cun pazience certosine al è lât a regjistrâ paîs par paîs, trascrivint il dut in notis. E po al à trasliterât dal latin al furlan in maniere savinte, rispietant il sens liturgjic e la metriche par podê cjantâlis ancje in dì di vuê te lenghe vive dal popul: al è stât un lavoron che al à curât par dute la sô vite fin in chestis ultimis setemanis. Cjants, melodiis, composizions «rivuardosis e discretis, contemplativis e spirituâls, dolcis e delicadis» che lui stes al à definît «spieli de nestre sensibilitât, de nestre anime, dal nestri interiôr».

Chest nol è dut ce che nus à lassât, ma al baste par capî ce grande figure di predi che al è stât pal nestri grup, pe nestre glesie. E la sô muart le sintìn une grande pierdite par ducj: pes sôs comunitâts che di 45 agns al à curât cun sensibilitât, finece e afiet, pal Coro Rosas di mont, pe glesie, pe culture dal Friûl, par nô siei amîs, pai tancj amîs che al à lassât.

di pre Roman Michelot

L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin

Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +