Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Il Zenâr plui cjalt de nestre storie

Indrì Maiero

Cui 28 di Fevrâr si siere l’Invier meteorologjic tacât al prin di Dicembar. In linie cui ultins agns, o vin viodût un Invier lami, che al veve pluitost il savôr di un Autun lunc, plui che chel de stagjon frede.
◆ Come che si pues lei intal boletin ARPA pal Dicembar dal 2024, la temperadure medie de Planure Furlane vie pal mês e je stade jenfri i 4,5°C e i 6°C daûr dal puest, in gjenar pôc plui cjalde di chê tipiche dal trenteni 1991-2020. Ancje lis temperaduris mediis de cueste, des Prealps e des Alps Juliis a son stadis avonde in linie cui ultins trente agns; in Cjargne, invezit, si son regjistradis mediis in gjenar plui cjaldis dal solit di cirche 0,5°C. La escursion termiche zornaliere a Udin (Sant Svualt) e je stade une vore fuarte, tor i 11,5°C cuintri dai tipics 8,5°C. Chest par vie de scjarsetât des instabilitâts, che a son stadis fuartis su la Italie e su lis Alps Ocidentâls, ma che nus àn lenzûts a pene tai dîs 3-4, 7-8, 19-20 e 22. Chest ultin front atlantic al à interessadis Basse e Marine, ma no la mont. Di consecuence, lis precipitazions a son stadis scjarsis, cun deficits jenfri il -30% e il -80% rispiet ae medie 1991-2020, che si spielin intal ingrumament di nêf. Si regjistre cualchi massim storic di temperadure, come i 17,1°C a Cividât ai 29 di Dicembar. No son stadis zornadis cu la massime sot dai 0°C inte Planure, ma nancje a Tumieç o a For di Sore; A Tarvis a ‘nd è stâts 3, a Fusinis 6.
◆ Il mês di Zenâr, par cuintri, al è stât cjalt in maniere ecezionâl, e no dome chenti. Cun di fat, par Copernicus, il servizi european di osservazion de Tiere, Zenâr dal 2025 al è stât il mês di Zenâr plui cjalt intal mont di cuant che si fasin lis misurazions, cuntune temperadure medie globâl di 13,23°C (visìnsi che in mieç mont o sin tal plen dal Istât), 0,79°C di plui de medie 1991-2020. In Europe, però, la anomalie e je stade di 2,51°C rispiet al 1991-2020, seconde dome ai 2,64°C dal Zenâr dal 2020. Ancjemò plui cjalt al è stât su cuasi dute la Russie e la Asie Centrâl, tal Tibet-Himalaya, intal Canadà e in Alaska. Un frêt ecezionâl, invezit, si è viodût intai Stâts Unîts centriorientâi e te estremitât orientâl de Russie. Il glaç marin dal Artic al à regjistrât il valôr minim par Zenâr. Nol à di maraveâ che, intun contest di riscjaldament gjenerâl, ca e là a puedin jessi fredons fûr dal ordenari: lis temperaduris altis a rompin il gorc polâr e l’aiar frêt dal Artic al ven jù a latitudins plui bassis, ma plui dispès su la Americhe, favorît de orografie. Ancje in Friûl al à fat cjaldon in Zenâr: a Udin (Sant Svualt) par 15 dîs la massime e je stade parsore dai 10°C e la minime e je stade di 0°C o mancul dome par 11 dîs; la temperadure medie e je stade di 6,4°C, là che tal 1967-1996 e jere di 3,5°C. A Tumieç la medie e je stade di 4,8°C, cuintri i 2,4°C dal 1967-1996! Clâr che cun ciertis temperaduris la precipitazion, che pûr e je stade, e je lade dute… in aghe!
◆ Di bon che in Fevrâr al è stât un cambi tivit di tindince, cun temperaduris tornadis dongje de medie dal 1991-2020 (ma, magari cussì no, no dal 1967-1996), ancje se, par cumò, simpri un ninin plui altis. Ore presint (ai 19 di Fevrâr), l’anticiclon african al ponte su la France e nô o sin sul ôr di une basse pression siberiane che nus mene jù aiar frêt di Nordovest. Chest al à permetût di sbassâ lis temperaduris, che a saran plui invernâls inte prossime setemane; dut câs, il timp al sarà in gjenar seren. Za viers i 21-22 di Fevrâr, però, l’anticiclon african al jentrarà ad implen, puartant prin inversion termiche e daspò cjalt ancje tes cuotis bassis. Gnove instabilitât, e salacor nêf, e podarès rivâ ae fin dal mês. ❚

Contile juste / Plebissît pustiç

Diego Navarria
“MMandi, nono.” “Mandi frut!” “Dai mo, nono, no soi un frut. O ai disenûf agns e o ai pene finît il liceu!” “Par me tu sarâs simpri un frut, il prin nevôt. Però e je vere, tu sês deventât grant, une anime lungje. Se tu cressis ancjemò tu varâs di sbassâti par jentrâ in cjase, […] lei di plui +

Presentazion / Presentazion dal libri “Fûc su Gurize”. Intal ambit dal Cors Pratic di Lenghe e Culture Furlane inmaneâtde Societât Filologjiche Furlane

Redazion
Joibe ai 17 di Avrîl dal 2025 aes sîs e mieze sore sere (18.30)SALE CONFERENCIS DE BIBLIOTECHE COMUNÂLVie Rome 10, Vile di Ruvigne / Via Roma 10, S.Giacomo di Ragogna A intervegnin: DIEGO NAVARRIA colaboradôr dal mensîl ‘La Patrie dal Friûl’e DREE ANDREA VALCIC president de Clape di Culture ‘Patrie dal Friûl’Jentrade libare lei di plui +

L’EDITORIÂL / La lezion de bandiere par dismovisi dal letarc

Walter Tomada
Par sigûr o sin stâts ducj braurôs cuant e je rivade in television la storie, discognossude a tancj furlans, di Marc di Murùs (o Moruç?), ultin a rindisi ae concuiste venite dal 1420. Pûr di no dineâ la sô apartignince ae Patrie dal Friûl, lui – che al puartave la bandiere dal Stât patriarcjâl – […] lei di plui +

La piçade / Fevelìn di autonomie pluio mancul diferenziade

Mastiefumate
In Italie si torne a fevelâ di autonomie. Magari par dâi cuintri, ma si torne a discuti. La Lega cu la propueste di leç su la autonomie diferenziade e torne a metile in cuistion. Dopo la Secession de Padanie, la Devoluzion, la Gjestion des Regjons dal Nord, dutis cuistions ladis in malore, cumò Calderoli al […] lei di plui +