Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Cuant che Gurize e jere za une capitâl, furlane

Enrico Rossi

“Gurize e je la prime citât furlane a jessi stade clamade Capitâl de Culture e e rapresente la vitorie de anime plui autentiche de Europe, che e je chê de pluralitât dai popui e des lenghis”. Cussì si lei intun comunicât de ARLeF dai 21 di Dicembar dal 2020.
◆ Dut câs, il concet di “citât furlane” al somee jessi restât ai margjins (se no ignorât ad implen) tal contest de manifestazion. Cemût podê convinci il visitadôr, ma ancje il stes abitant de regjon, de sô centralitât? Cualchi malfident, o magari cualchidun che al ten pal caratar julian di Gurize, al podarès pensâ che la ARLeF e vedi i siei interès tal rivendicâ, par cuintri, la furlanetât de citât. Nissun probleme: baste cjapâ in man une mape viere, magari une ben antighe, cussì che nissun al puedi pensâ a un inflùs di cualchi furlanist intransigjent di vuê.
◆ Par esempli, podìn considerâ chê di Gian Andrea Valvassore, clamât Guadagnino, dal 1553. La mancjance di confins e je compensade di une buine descrizion dai teritoris che a tocjin la regjon furlane. Din une passade ae liste des citâts e des fuartecis… e di colp al salte fûr il non di Gurize. “Görtz in Friaul” al scrîf plui o mancul un secul dopo Merian Caspar intune sô incision. E te metât dal Sîscent, ancje se Gurize e jere za asburgjiche di plui o mancul cent e cincuante agns, no si veve ancjemò il vizi di sconfondi i Stâts cu lis regjons storichis.
◆ Ma forsit, e je propit cheste ossession pai Stâts contemporanis che e fâs sparî la dimension culturâl regjonâl. Cence dubi, la storie dal Nûfcent e à un pês specific grandonon, e no si pues pensâ di no tignîle centrâl intune ocasion cussì impuartante. Il leam cul “secul curt” al è justificât ancje dal fat che la cuintripart slovene, Nova Gorica, no pues tornâ indaûr tes cjampanis dal timp par cirî lis sôs lidrîs. Par no fevelâ dal confin di Stât, che nol à nancje otante agns.
◆ Al sarès però un erôr grâf fermâsi dome sul passât resint, dismenteant la storie furlane. No par cjampanilisim, ma pal sens stes dal event. La Culture – metìn ancje un “C” maiuscul – e je leade dome in piçule part a chel concet in fin dai conts moderni, sfumât e astrat, che al è la nazion. La Culture e je lenghe e dialets, e je art e arts, e je paisaç e rapuart cul teritori. Lis lenghis nazionâls e i Stâts di vuê a son dome i ultins rivâts.
◆ Se cu la sielte di cheste piçule citât – l’unic cjâf lûc talian di confin – si à volût valorizâ il contat tra i popui, alore, tant di plui, al sarès un pecjât no fâ menzon di une Contee piçule dal passât. Un Stât che nol veve dome Gurize come capitâl, ma che al tignive insiemi, ae perfezion, lis dôs culturis plui impuartantis di chest cjanton di Europe: chê furlane e chê slovene. Chest Stât al jere la Contee di Gurize, e al sarès propit il moment di tacâ a contâle. ❚

L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin

Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +