Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

COMUN DI UDIN. Enrico Bertossi

............

Enrico Bertossi
Enrico Bertossi

Prima Udine e Friuli Futuro
«Pês ae citât cuntun confront fuart cul Guvier regjonâl»

Enrico Bertossi, 58 agns, udinês, imprenditôr, al à scomençât a coltivâ la passion politiche ancjemò tal 1977, iscrivintsi ae Dc. Indotorât in Jurisprudence, al è jentrât pe prime volte in Zonte comunâl a Udin tal 1985. Al è stât vicesindic cun Pietro Zanfagnini. Bielzà president de Cjamare di Cumierç, dal 2003 al 2008 al è stât assessôr regjonâl aes Ativitâts produtivis te zonte di Riccardo Illy.  Si presente cun: Prima Udine e Friuli Futuro.

1. «La nestre citât e tornarà a jessi capitâl dal Friûl cui fats, no cu lis peraulis. Se si à la idee che a Triest e in altris citâts la cualitât de vite e sedi miôr, chest al è par vie che tai ultins agns no si à lavorât tant che cheste citât e meretave. O intint di aministrâ la citât come che al fasarès un bon pari di famee».

2. «Prima Udine e fevele a ducj i citadins: a chei che a son braurôs de lôr citât, che a lavorin ogni dì par miorâle, ma ancje a chei che a àn pierdût l’entusiasim e no varessin voie di lâ a votâ. O fasìn propuestis concretis e cence preocupâsi che a sedin di diestre o di çampe, par vie che cun nô e vinç la citât e no une bande politiche».

3. «Udin e je un pilastri puartant de regjon e no à di jessi sotane a chês altris citâts e provinciis. O vin di tornâi a dâ centralitât e pês ae nestre citât, ancje cuntun confront fuart cul Guvier regjonâl».

4. «O crôt te promozion di iniziativis concretis di comunicazion e di informazion coordenadis su la lenghe furlane seont ce che a disin lis leçs. Oltri a chest, o crôt che la promozion de lenghe fate in forme professionâl, e sedi un element di atrazion. Par chest, un coordenament a strent cu la Arlef al permetarà di orientâsi tes tantis iniziativis de citât vint a riferiment chest obietîf».

5. «Rinfuarcî la tutele de sigurece dai citadins, domandant puescj fis di polizie tai puescj plui sensibii de citât e ripuartant i vigjii sul teritori. Inviâ un plan straordenari di manutenzion par stradis e marcjepîts. Prin di dut, o incuintrarai ducj i dipendents comunâi par motivâju a impegnâsi pe citât».
di Antonella Lanfrit

L’EDITORIÂL / I taramots che no si viodin

Walter Tomada
“Mê mari e veve 5 agns. E ricuarde che tai dîs dopo il taramot si viveve ducj insiemi e si davin ducj une man un cul altri. E prove tenarece e displasè pe int che no je plui, ma ancje tante braùre pe fuarce dimostrade de int furlane in cheste disgracie. Mê mari si vise […] lei di plui +

Cristina Delli Santi, la siore dal pugjilât furlan

Dree Venier
Juste maridade cul tecnic Gianluca Calligaro,e je cognossude e preseade di ducjpal so lavôr te palestre di vie Marangon Galeotto fu il ring. Vê cognossût Gianluca Calligaro, tecnic preseât de Pugjilistiche Udinese che al puarte indenant la scuele dal mestri Remo Venzo, al è stât par Cristina Delli Santi la faliscje di une relazion, saldade […] lei di plui +