Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Il delfin cjargnel… di Bibion

Oscar Puntel
Franco Pellizzoti intun dissen di Gianni Di Lena.

Franco Pellizotti che al salude par furlan al zîr di Italie. No se spietavin. O jerin fers ai “mandi” di Manuela Di Centa.
«Chel dì che mi àn fat la interviste, o jeri a Liegi, intant di une tape dal zîr. Mi àn dit di saludâ te mê lenghe. E jo lu ai fat».
Fevelial par furlan a cjase?
«I miei lu fevelin tra di lôr, jo o cognòs cualchi peraule, ma nuie di plui. Po cumò o stoi a Conean, ma o soi cressût a Bibion e i Istâts ju passavi in Cjargne».
In Cjargne?
«O soi nassût a Tisane, ma mê mari e je di Val, frazion di Darte, e gno pari di Paulâr. I miei Istâts ju passavi li dai nonos propit là sù. A Val ancjemò o torni, o ai amîs, i parincj, i barbis e soredut il barbe che o soi plui leât, che al è fradi di mê mari. Tantis personis che a son ancje i miei prins tifôs».
Ancje il caratar isal di stamp cjargnel?
«Ah (al rît), dal sigûr. La mê femine mal bute dispès in muse, che o ai il cjâf dûr tant che un cret, che no doi confidence a di nissun. Il sanc al è chel: un caratar fuart, determinât, che dispès mi puarte a jessi sierât cun chei altris, ma che mi permet di jessi plui concentrât par rivâ ae mete, ai miei obietîfs».
Si alenial cualchi volte su lis stradis dal Friûl?
«Il Çoncolan lu cognòs benon. Lu fasevi soredut de bande di Sudri. Chê mancul dure, disìn. Cualchi volte o voi sul Piancavallo. Ma mi aleni soredut dongje cjase, a Montello».
Daspò la vitorie a Plan de Corones, o podìn scrivi il so non te “all of fame” dal ciclisim furlan.
«Al è un biel efiet. O soi content ».
Dongje di Ottavio Bottecchia.
«Cussì ad alt? Ma no. Ancje par vie che si trate di tancj agns za fa. Dut câs, jessi paragonât a un grant dal ciclisim, ti fâs plasê».
Altris timps rispiet al ciclism di vuê. Ancje di resint, tocjât dal scandul di Riccò al Tour de France.
«Purtrop al è colât te rêt. Dut câs, se al à sbaliât al è just che al pai. Ma par cause di chestis robis, purtrop, o paìn ducj. Lis scuadris a sierin, i sponsors no dan plui bon acet. E tantis fameis a restin a cjase».
Prontade la valîs par Pechin?
«Scuasit. Si cirarà di fâ il miôr pussibil. La scuadre taliane si cjate intun stât di forme. Sperìn che chest al compuarti cualchi medaie. O savin che Bettini al va fuart, che Rebellin al è jenfri i grancj. Cunego distès».
E Pellizotti?
«Disìn che o soi pront ancje jo e che o speri tun biel risultât. O soi daûr a sierâ la preparazion. Daspò dôs setemenis a Livigno dulà che mi soi alenât su lis lungjis distancis e su lis corsis a oris: culì o jeri tes condizions justis dal pont di viste climatic. Cumò o spieti il zîr de Slovenie e po ai 3 di Avost o cjapi l’avion».

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +