Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

La Comunitât Linguistiche Furlane e cres simpri plui e e tache a dâsi une struture

............

In principi a jerin 55, cumò a son za deventâts 83: i Comuns che a àn aderît ae Assemblee de Comunitât Linguistiche Furlane a van indevant a cressi. La istituzion e je stade varade dome siet mês indaûr, ai 15 di Lui, intal Salon dal Parlament de Patrie dal Cjistiel di Udin. Ma ancje se e je ancjemò zovine, cheste e je une realtât che e scomence pardabon a gjoldi di une considerazion simpri plui penze di bande di aministradôrs e di citadins furlans. Cuant che lis provinciis, come che al previôt il gnûf Statût di autonomie, a finiran di esisti, e je cheste la uniche istituzion che ju tignarà dongje in cualchi maniere.
«Par chest, il nestri obietîf al sarès chel di jemplâle di contignûts», al spieghe il president Diego Navarria. «E al sarès just, parcè che fin di subit o vin viodût che cheste realtât e rive adore a unî ducj i sindics che a vuelin ben al Friûl intun unic sproc identitari». Te tiere des divisions che vuê si spache su dut, des Uti ai eletrodots, «83 Comuns che a sielzin di metisi dongje, a son une biele gnove»: lu dîs il sindic di Cjarlins, cence sglonfâsi di braùre, ma cu la juste sodisfazion, dopo che al à rivât a meti dongje un diretîf une vore “ecumenic” che al rapresente ogni bande dal Friûl.
A son stâts nomenâts i responsabii de assemblee par aree. Vicepresident al è Pietro Gerometta, sindic di Vît, riferiment pal Friûl de mont di là da la aghe. La plane le curarà invezit Markus Maurmair, sindic di Voleson. Flavio De Antoni, sindic di Comelians, al rapresentarà la Cjargne; Diego Bernardis, prin citadin di Dolegne, al viodarà dal Friûl di soreli jevât. «O vin voie di slargjâsi ancjemò – al siere Navarria – tancj altris Comuns a jentraressin ma a àn fat ricors su la leç su lis Uti, che e je la stesse che e à istituide la nestre Assemblee».
Un orghin che no si fermarà a discuti dome di lenghe furlane: Navarria al è za intervignût cuintri i dams che l’Italicum e la riforme Rai a fasaran ae nestre int. Di sigûr nol tasarà cuant che i sindics e la lôr int lu sburtaran a difindi i interès dai furlans. ❚
✒ Walter Tomada

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +