Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

POLITICHE. Scjassade te Lega Nord

............

Tropis clamadis aial cjapât, daspò de sô letere publicade sui gjornâi locâi su la crisi de Leghe Nord e su ce che – lui al à definît – “vueit a livel dirigenziâl locâl”?
Tantis: di ex leghiscj e di int che ancjemò e je iscrite. Diviers mi àn domandât ancje scuse parcè che cuant che lis disevi in passât no mi crodevin.
Cualchi non?
Mai. No vuei ruvinâju. La lôr solidarietât e je il riconognossi il mert di une militance che e à dât cence vê.
Lui, a un ciert pont, al scrîf che al saveve che prime o dopo al sarès rivât il moment di cheste crisi dentri de Leghe.
Al è di cuant che o soi lât fûr che o ai dite che dentri de Leghe o sintivi la stesse puce di cadavar e di m**rde dal partît socialist. Magari il lengaç nol sarà stât signorîl, ma chel al è! Di fat, jo o pues sigâ vuê e nissun mi tache parcè che o dîs robis za ditis.
E percè la puce di cadavar no le sintirin altris personaçs politics, par esempli un Fontanini?
Cui che al jere a cjâf si scugnive inacuarzi. Fontanini al scugnive savê ce che al sucedeve te Leghe par vie che in Consei Federâl a son robis che a saltin fûr claris.
Ce rapuarts aial cui leghiscj di vuê?
Gjavant une o dôs personis, no ai rancôrs viers nissun.
Cun cuâi dirigjents aial ancjemò contats?
Si ti dîs i nons a son ruvinâts. In LN e funzione cussì: cuant che un al va fûr, si scuen fâ il vueit ator di lui. A mi àn provât a fâ di dut. Mi diserin ancje che o jeri cjoc ogni sere, par vie che o jeri ros di muse. E invezit o ai la psoriasi.
La Guerra, le sintie?
Une vite che no le viôt. No dinei une mê storiche frase “il Friûl al à vût trê disgraciis: il Vajont, il Taramot e la Guerra presidente”. E dut câs daûr de Guerra, e jere ancje une scuadre.
Te letare ai gjornâi, al fevele di un Bossi amorâl, che al à struturât il partît tor de sô figure. Lui però al dismentee che Visentin, in Friûl, al jere la Leghe e la Leghe e jere lui. No ise la stesse robe?
Cuntune diference. I iscrits mi darin credit cence che jo lu domandàs. E jo tes sedis o ziravi ancje par fâ il manovâl, l’idraulic, il sblancjin. O varai sistemâts puartis e barcons, ma mai amîs, femine o amantis.
Lui al jere il pari – paron de Leghe Friûl.
No crôt che si podeve fâ il pari paron cun Fasola o cun Cecot. Bossi ju varès fats fûr il dì dopo. Jo ju ai ancje sostignûts.
Bon ma ciertis assembleis di sezion… a somevavin une robe bulgare. Par sielzi i candidâts sindics, prime o fasevis lis primariis. E il vincidôr al veve di frontâ in dibatiment finâl Visentin.
Al jere il partît che al puartave i vôts, se tu metivis un purcit in liste al jentrave ancje chel. Bisugnave selezionâ e garantî il miôr, al eletôr. Si clame selezion.
Crodial ancjemò tal federalisim?
O crôt tal decentrament amministrtîf che si clame federalisim. Ma chel al è un tiermin aromai abusât e ruvinât. A àn fat chel fiscâl par ruvinâ su dut. Il grues erôr al è stât vê acetât di fâlu juste par mostrâ di vê fat alc. Dome che se tu lu fasin intun moment di magre, a lis tassis centrâls si zontin chês periferichis. Cussì la int e pense “chest al è il federalisim, tu pais un fracade di bêçs!” E si paie l’efiet contrari.
Saveviso ancje dai investiments in Cravuazie?
Si che o savevin come ducj chei che a fasin part dal diretîf. Jo mi soi refudât. No vevi intezion di massedâ afârs, politiche e partîts. Ancje l’ex assessôr regjonâl Pietro Arduini, che al jere plui tecnic di me, al veve capît che e jere une robe che no steve in pîts.
Ma parcè chestis robis che o savevis a nivel di Consei federâl lis vêso tasudis?
L’amôr viers de Leghe al jere talmentri grant che si passave sore dut.
I gnûfs moviments politics che a stan nassint cumò sono come la Lega Nord de prime ore?
La Leghe e jere par une politiche divierse, no pe antipolitiche. Se Grillo o cui par lui al covente par mandâ a cjase i nestris politics, benvignût! Ma nol sarà la soluzion.
La Lega Nord ise destinade a spacâsi?
E starà in pîts fintremai che i puescj di distruibî a restin compagns. Se i puescj a calaran, si scjadenarà une lote interne. Ocjo ae ultime di Bossi: “Mi ricandido”. Evidentementri e je la sensazion che Maroni nol è cussì fuart.
Daspò la jessude aial ancjemò votât Lega?
No.
E ce votial cumò? Centridrete o centriçampe?
A seconde. In ogni câs, simpri cuintri.
Tornaressial in politiche?
Se o cjati alc di gnûf e interessant, no mi tiri indaûr. ■
Oscar Puntel

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +

Gnovis / Brâf Agnul! La to vôs e fâs onôr al Friûl

Redazion
O saludìn cun braùre e emozion il Premi Nonino Risit d’Aur che al è stât assegnât a Agnul Floramo, un inteletuâl di gale che i letôrs de “La Patrie dal Friûl” a cognossin di agnorums in dut il valôr des sôs ideis: difat al à scrit sul nestri gjornâl centenârs di articui e cun nô […] lei di plui +