Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

Març 2018

............

Il berli dal teatri furlan Il “sisteme” dal teritori che al torni a scometi su la sene plui inovative (foto di sene dal spetacul “I Turcs tal Friûl” di Elio De Capitani)

Març – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL Prime il Friûl o prime la Italie? / Milan e Parîs si insiorin cu la nestre aghe / PAGJINE 2 A Gnove Gurize si insegne la lenghe furlane / In Slovenie l’interès pal furlan al cres / PAGJINE 3 Cumò Rome e nazionalize i nûi / Lis novitâts de leç statâl / PAGJINE 4 – La “Bibie” dal teatri furlan / «Mi bat di une vite pal Teatri stabil» / Daûr lis cuintis, tor di atôrs e teatris. Lu saveviso che…? / PAGJINE 5 «Tal senari teatrâl furlan ognidun al va par cont so» / «Si à di invistî sul teritori, par agns» / PAGJINE 6 Timp di Pasche, timp di schultar / Une volte cu la fuiace dolce e in dì di vuê cul cren / PAGJINE 7 Improvisazion e dispersion a frenin il Coridôr Adriatic-Baltic / Ceccarelli: «Metìn su sine i vetôrs dal Est che a stropin la A4» / «Çarvignan che al deventi l’hub unitari pal manifaturîr furlan» / PAGJINE 8 – EUROPE. De France ae Spagne, la derive dal “patriotisim costituzionâl” / SLOVENIE. E cres la proteste de scuele / AUSTRIE. Tai locâi, se no tu fumis, tu pais o tu stâs tal frêt / PAGJINE 9 – «S. Michêl? No crôt che o rivarìn a puartâlu in Friûl» / Fieste de Patrie, fieste di ducj / Une firme par tutelâ lis minorancis in Europe / PAGJINE 10 Une zovine orchestre alpine / «Une grande ocasion par cressi» / NO PAR FURLAN, MA BOGNS. Gweltaz Adeux, rock breton melodic e potent / I LIBRIS SIMPRI BOGNS. Amôr, amicizie e nature te poesie di Ermes di Colorêt / PAGJINE 11 – I COLÔRS E LIS FORMIS DE STORIE: UN VIAÇ INTE ART DAL FRIÛL. Bassilla, Aquilee e il teatri de vite | La mime ricuardade di Eraclide / I premiâts dal concors in lenghe furlane / PAGJINE 12 LIS PARABULIS DI PRE ANTONI. Il gjat / NO SON PERAULIS PAR VECJOS. Shabby chic / CE FÂ?. Il “truc” a Cividât / COGNONS DAL FRIÛL / NETITI LA LENGHE //
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.

Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.

Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +