Sfuei Mensîl Furlan Indipendent
Archivi de Patrie

UN BLANC E UN NERI. 2e pontade. Ramasan cu cuccu ramasan

............

Cui no si isal mai sveât une domenie buinore disint “o fâs un pôc di Ramadan”?
A mi mi capite soredut dopo de sagre in Gôt, e o rivi adore a tignî bot a lunc. Ancje doi o trê dîs. Urdu e Pashtun lu clamin Ramasan, cun la “s”, e come ducj i brâfs musulmans lu fasin pardabon, judâts forsit dal fat che dut l’an a evitin luianiis su la gridele e taiuts di merlot.
Chest an al è tacat ai 27 di Mai e al è finît ai 27 di Jugn. In chest mês, la zornade par lôr e je tacade cuant che al lave jù il soreli, tor nûf, cul prin past. La preiere, la leture dal Coran e la convivialitât a batin il pas de gnot. Un secont past al è aes trê, e un tierç a buinore, prime che al crichi il dì. Une volte jevât il soreli, nuie aghe e nuie mangjâ fintremai che e ven sere.
Viodìn di capîsi: jo o soi un ateu militant, e il gno interès pe religjon al è di stamp psicologjic o storic e antropologjic, ma o crôt ancje tal dirit di ducj di crodi in ce dal Diu che a vuelin, e soredut i cîr di no meti bec in robis che no sai nuie tant che l’Islam. Cussì, cuant che i miei lavoradôrs volontaris a son vignûts a dîmi che sot Ramasan no podevin lavorâ, un pâr di dubis mi son vignûts. Dacuardi cui miei referents istituzionâi, ur vin dit – no cence tensions – che si lavore come simpri, Ramasan o no. Cence tristerie, o soi convint che il gno rûl di tutôr al covente soredut a judâ cheste int a capî e a vivi chest contest culì. E il miôr che o ai podût fâ al è stât menâju a vore sot sere, lassantju polsâ di buinore, e cumbinâ un cuvierte par cuant che a àn di preâ e o sin ator par Glemone.
Ma cuâl isal il nestri contest? Ben, il nestri contest al è che a nô europeans de religjon no nus free nuie. Mi rint cont che tancj, sintintmi a fevelâ cussì, a volaressin fâmi fâ la fin dal Menocchio (che, tra l’altri, al somee che al ves let il Coran). Ma e je la realtât, e i predis le clamin “secolarizazion”. Ancje tra chei che si disin catolics, in cognossêso trops che in Cuaresime no mangjin cjar e a fasin pinitince? Trops zuiadôrs di balon o comès di centris comerciâi che a dedichin la domenie e lis fiestis comandadis al Signôr? Trops che a domandin al plevan cuant e cui fâ jentrâ tal lôr jet, o pûr che a ubidissin al Pape se a àn di divorziâ o doprâ un preservatîf? Jo o cognòs cualchidun, ma a son pôcs, e ancje chei magari a vegnin coionâts tant che patafebancs, no riverîts come personis coerentis. Al pâr bon dî di vê une religjon, baste no fâ la fature di ubidî aes sôs regulis. Dome par une robe nô si sacrifichin, dome une robe e je sacre: i bêçs. Pai bêçs no si fasìn scrupui a lavorâ di domenie, a gjavâ timp ai afiets, a sbatisi di ce che al è just o sbaliât, a rinunziâ ae libertât. E alore, ce che mi tocje dîur ai miei lavoradôrs volontaris al è che no nus free nuie dal lôr Ramasan: prime i bêçs. Se o fossis siôrs o podaressis stâ cence fâ nuie ancje dut l’an, ma o sês puarets e o vês dibisugne di ospitalitât, si che duncje o vês di lavorâ e di tasê.
Ve ca: jo o crôt di vê capît ce che al vûl dî “vê une religjon” stant cun lôr. O torni a dî che par me “vê une religjon” al un difiet, un limit di superâ. Però mi tocje ameti che o provi simpatie e rispiet par int che prin dai bêçs, prime di ogni altre robe, e met alc altri e e je pronte a paiâle. Int che un mês ad an si cjape une polse e e dediche timp al so rapuart cul infinît, cun l’altri di se. Nô ur domandin a lôr di cambiâ, di molâ chestis usancis, e a mi mi sta ben (soredut pensant a chei che a no varessin voie di fâ Ramasan ma a son costrets). Ma o vin di cirî di dâur sore alc di plui de libertât di lâ di domenie al Città Fiera.
✒ Igor Londero

L'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât

Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +

Gnovis / Acuile sportive furlane

Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +