“Jessî”, par lâ fûr des nestris presons e par tentâ di tornâ a cjatâ il nestri Jessi. Al zuie sul dopli significât de peraule “jessi” (cun o cence acent) l’ultin lavôr dal rapper Dj Tubet, alias Mauro Tubetti, che lu firme cul ex rapper dai Primo Impatto crew Ryuu (Emanuele Zucchiatti). «La cjançon e je impuartante parcè che o vin un altri rapper in marilenghe» al dîs Tubet «dopo il percors di Dlh Posse, Carnicats e Dj Tubet o podìn zontâ ancje Ryuu. Duncje o sin ae tierce gjenerazion di rappers in lenghe mari: un biel fat pe sene hip hop regjonâl che e sta cressint sedi pal talian che pal furlan, sedi tant che numar di artiscj che tant che nivel des rimis».
COLABORAZIONS
Di colaborazions e sperimentazions Tubet nol è gnûf. Di resint al à presentât il singul “Praise the Almighty” (preâ l’Onipotent), nassût in rêt cul artist gjamaican dancehall reggae Mikeylous, e cjantât in 3 lenghis: patois gjamaican, talian e furlan. Il toc al stât trasmetût ancje di radios inglesis e gjamaicanis. Il video uficiâl, diret dal congolês Souleymane Kane, al à la colaborazion dai atôrs furlan Giuliano Velliscig e congolês Oscar Kabeya. Par scoltâ chescj tocs e tancj altris che l’artist di Nimis al à metût adun in chescj agns, o cjatais une gnove compilation che si pues discjamâ sore nuie ae direzion: https://soundcloud.com/djtubet. «E ten dentri cjançons di plui stîi di reggae e rap, sedi in tiermins vocâi che strumentâi» al dîs Mauro «a son sperimentazions cun dutis lis manieris produtivis dal atari al campionator 12 o 16 bit, ai sintetizadôrs analogjics fin a rivâ al pc dal dì di vuê. Oltri che une varietât produtive e di gjenar, o vin ancje une varietât di lenghis miscliçadis, dal furlan al gjamaican al farsi al francês al talian, cun rimants ancje ae musiche popolâr».
TUBET PES SCUELIS
Vonde? Eh no, parcè che Tubet al è ancje impegnât a pandi la marilenghe tes scuelis: «O soi braurôs che i fruts di une scuele di Trep Grant a fasaran pe lôr recite il toc “Aghe” che o vevi scrit agns indaûr a partî des ideis di laboratoris fats cun fantats disabils» al conte «une biele gnove par me e pai fantats dai CSRE (Centris Socio Riabilitatîfs e Educatîfs)». Cun di plui, il rapper di Nimis al è tornât a fâ rimis tes scuelis dal Ial par sostignî «cheste robe epocâl dal furlan curicolâr», che us vin contât tal ultin numar de Patrie. ❚
Natascia Gargano
Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
Dree VenierL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +
Cungjò / Bonsignor Duilio Corgnali al è tornât ae cjase dal pari
Redazion
Al è cun profont displasè che o vignìn a savê che bonsignor Duilio Corgnali al è tornât ae cjase dal pari. O pandin dut il corot de “Patrie dal Friûl” e la ricognossince pes bataiis che un passion, inteligjence e fuarce morâl al à combatût pe int furlane e pe dignitât de nestre lenghe come […] lei di plui +
Gnovis / Brâf Agnul! La to vôs e fâs onôr al Friûl
Redazion
O saludìn cun braùre e emozion il Premi Nonino Risit d’Aur che al è stât assegnât a Agnul Floramo, un inteletuâl di gale che i letôrs de “La Patrie dal Friûl” a cognossin di agnorums in dut il valôr des sôs ideis: difat al à scrit sul nestri gjornâl centenârs di articui e cun nô […] lei di plui +