OTUBAR – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – Un referendum cuintri lis nestris divisions / Catalogne e Scozie: la oportunitât par une Europe divierse / Tal cjâf de Serracchiani dome tante confusion / PAGJINE 2 – Furlan a scuele: la peraule ai insegnants / Vuide minime par gjenitôrs / PAGJINE 3 – Se la indipendence e devente un valor in plui pe economie / Apel de CISL: plui atenzion ai problemis sociâi / PAGJINE 4 – La mont e torne a discuti sul so doman / Il plan de Regjon / Chê altre vuere… la vuere de int çurçuvint: cirint radîs / PAGJINE 5 – E tu, âstu za la tô copie dal ultin libri dai Gnognosaurs? / Schede dal libri / LA VÔS DE CISL. Cemût corezi la declarazion dai redits / PAGJINE 6 – SLOVENIE. Alenka Bratušek, prime femine a vuidâ il guvier di Lubiane / AUSTRIE. No ae “autostrade eletriche” Würmlach-Samblâc / FRIÛL EUROPE. Scozie. Al vinç il ‘No’ ma no vincin dome i unioniscj / PAGJINE 7 – Il museu de caligrafie a Ruvigne / A Clausêt si continue a lei dute la Bibie par furlan / A lezion di autonomie cu la Grame / PAGJINE 8 – MUSICHE. Un amì dal Friûl, Omar Pedrini / Branduardi li de contrade de ocje / Giulia Daici e Elsa Martin par furlan al Premi nazionâl “Bianca d’Aponte” / A giru a giru: Sardegne in tour cun Claudia Aru / PAGJINE 9 – Dut il calendari des iniziativis in memorie dal scritôr furlan / A Codroip in Otubar “La presince assente. Pensâ Franco Marchetta, tal Friûl di vuê”, une riflession su culture, lenghe e societât / SIMPRI BOGNS. Alan Brusini, Mans vuèidis, Pasian di Prât, 1988/ AL CINE CUN BETE. Cjars / PAGJINE 10 – A mi ce mi impuartial? / IL FERÂL. I FURLANS E IL TEMPLI. (novesime pontade) / IL GRANT LUNARI DAL FRIÛL. Otubar / PAGJINE 11 – Zâl par furlan, inmò cualchi setemane par partecipâ / PAGJINE 12 – 1914-2014 IL CENTENARI DES BAUSIIS E DE VERGOGNE. Glesie mari par un popul invadût /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Comunicât / Cungjò, Aureli. Nus lasse un grant omp, Aureli Argemì, che si è batût pai dirits dal popul catalan e par chei di ducj i popui minorizâts. Il comunicât in lenghe catalane e furlane.
Dree Venier
BARCELONA Aureli Argemí, fundador i president emèrit del Centre Internacional Escarré per a les Minories Ètniques i les Nacions (CIEMEN), ha mort aquest dilluns als 88 anys, segons ha informat l’entitat en un comunicat. Nascut a Sabadell el 1936 i llicenciat en teologia a Roma i París, va ser monjo de Montserrat, va formar part […] lei di plui +
Gnovis / A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet
Redazion
Une biele gnove pe nestre int! A tornin a jessi in volum li “LETARIS AI FURLANS” di Pre Bepo Marchet Intune edizion curade e comentade di Davide Turello, a saran presentadis MIERCUS AI 3 DI AVRÎL aes 5 e mieze sot sere inte sale consiliâr dal Comun di Glemone No stei a mancjâ! Us spietìn! […] lei di plui +
Gnovis / Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Rassegne stampe / Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
RedazionL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +