OTUBAR – PRIME PAGJINE. EDITORIÂL – Un referendum cuintri lis nestris divisions / Catalogne e Scozie: la oportunitât par une Europe divierse / Tal cjâf de Serracchiani dome tante confusion / PAGJINE 2 – Furlan a scuele: la peraule ai insegnants / Vuide minime par gjenitôrs / PAGJINE 3 – Se la indipendence e devente un valor in plui pe economie / Apel de CISL: plui atenzion ai problemis sociâi / PAGJINE 4 – La mont e torne a discuti sul so doman / Il plan de Regjon / Chê altre vuere… la vuere de int çurçuvint: cirint radîs / PAGJINE 5 – E tu, âstu za la tô copie dal ultin libri dai Gnognosaurs? / Schede dal libri / LA VÔS DE CISL. Cemût corezi la declarazion dai redits / PAGJINE 6 – SLOVENIE. Alenka Bratušek, prime femine a vuidâ il guvier di Lubiane / AUSTRIE. No ae “autostrade eletriche” Würmlach-Samblâc / FRIÛL EUROPE. Scozie. Al vinç il ‘No’ ma no vincin dome i unioniscj / PAGJINE 7 – Il museu de caligrafie a Ruvigne / A Clausêt si continue a lei dute la Bibie par furlan / A lezion di autonomie cu la Grame / PAGJINE 8 – MUSICHE. Un amì dal Friûl, Omar Pedrini / Branduardi li de contrade de ocje / Giulia Daici e Elsa Martin par furlan al Premi nazionâl “Bianca d’Aponte” / A giru a giru: Sardegne in tour cun Claudia Aru / PAGJINE 9 – Dut il calendari des iniziativis in memorie dal scritôr furlan / A Codroip in Otubar “La presince assente. Pensâ Franco Marchetta, tal Friûl di vuê”, une riflession su culture, lenghe e societât / SIMPRI BOGNS. Alan Brusini, Mans vuèidis, Pasian di Prât, 1988/ AL CINE CUN BETE. Cjars / PAGJINE 10 – A mi ce mi impuartial? / IL FERÂL. I FURLANS E IL TEMPLI. (novesime pontade) / IL GRANT LUNARI DAL FRIÛL. Otubar / PAGJINE 11 – Zâl par furlan, inmò cualchi setemane par partecipâ / PAGJINE 12 – 1914-2014 IL CENTENARI DES BAUSIIS E DE VERGOGNE. Glesie mari par un popul invadût /
*** I articui a son disponibii fracant sul titul. Buine leture.
Ae presentazions dal libri “Feminis furlanis fuartis”, cetant public! Graziis
Redazion
Te seste edizion de rasegne “Quando le Donne” curade da la Aministrazion Comunâl di Romans, cu la autore, Walter Tomada, diretôr de “La Patrie dal Friûl”. A Cormons ur daran acet i Amîs da Mont Quarine, cu la autore a son intervignûde Roberta Nunin, professoresse ordenarie di Dirit dal lavôr ae Universitât di Triest, e Carlotta Del Bianco, […] lei di plui +
Articul dal Messaggero Veneto dai 15-3-2024 su la presentazion dal nestri libri “Feminis Furlanis Fuartis” di Erika Adami
Dree VenierL'EDITORIAL / Preâ par furlan al è onôr e no pecjât
Walter Tomada
Jo no jeri ancjemò nassût cuant che pre Checo Placerean al tacave a voltâ il Messâl par furlan. A son passâts passe 50 agns e i furlans no àn ancjemò plen dirit, pe Glesie di Rome, a preâ inte lôr lenghe. La Conference Episcopâl dai Talians e à mancjât, ancjemò une volte, di fâ bon […] lei di plui +
Gnovis / Acuile sportive furlane
Redazion
Joibe di sere aes 6 intal Salon dal Popul dal Palaç da Comun di Udin si tignarà la cerimonie di consegne de prime edizion dal premi ACUILE SPORTIVE FURLANE, un gnûf ricognossiment che al met dongje il valôr dai risultâts sportîfs ae cussience identitarie che i campions furlans di ogni sport a son bogns di […] lei di plui +
Cungjò / Bonsignor Duilio Corgnali al è tornât ae cjase dal pari
Redazion
Al è cun profont displasè che o vignìn a savê che bonsignor Duilio Corgnali al è tornât ae cjase dal pari. O pandin dut il corot de “Patrie dal Friûl” e la ricognossince pes bataiis che un passion, inteligjence e fuarce morâl al à combatût pe int furlane e pe dignitât de nestre lenghe come […] lei di plui +
Gnovis / Brâf Agnul! La to vôs e fâs onôr al Friûl
Redazion
O saludìn cun braùre e emozion il Premi Nonino Risit d’Aur che al è stât assegnât a Agnul Floramo, un inteletuâl di gale che i letôrs de “La Patrie dal Friûl” a cognossin di agnorums in dut il valôr des sôs ideis: difat al à scrit sul nestri gjornâl centenârs di articui e cun nô […] lei di plui +